Caută în folclor: zi buna ziua ca nu esti m, pagina 15
Somnul pentru leneş e pâinea cea de toate zilele.
Sărbătorile le face zile de lucru şi zilele de lucru sărbători.
S-a mâniat Neagu pe sat şi trei zile n-a mâncat.
Omul, cât are zile, nu se pierde.
Săracul n-are soare, nici zile de sărbătoare, numai zile lucrătoare.
Din dragoste prea multă, femeia îţi mănâncă şi zilele.
Decât un an nicovală, mai bine trei zile ciocan.
Soarele răsare roşu, şi tot roşu el apune; omul bun în zile rele e tot bun, ca-n zile bune.
Dezlegare de văzutul lunii: Pasare albă Codalbă
Dezlegare de văzutul lunii
Este o lucrare vrăjită care se face cel mai adesea pentru copii mici. Aceștia sunt uneori, „trași de Luna”, care-i vede și care, mai ales care când este galbenă ori roșie îi îmbolnăvește. La fel de bine, însă, Luna...
Invocarea ploii - Caloianul: Caloiene-ene, Du-te-n cer și cere...
Invocarea ploii - Caloianul:
Caloiene-ene,
Du-te-n cer și cere
Să deschidă porțile,
Să sloboadă ploile,
Să curgă ca gârlele
Zilele și nopțile,
Ca să crească grânele.
Caloiene-ene,
Cum ne curg lacrimile
Să curgă și ploile
Zilele...
Descântec de a desface ura de pe o fată: Dimineață m-am sculat, Pe cărare m-am luat...
Descântec de a desface ura de pe o fată:
Când fata nu-i iubită, spunem că cineva a aruncat ură pe ea și de aceea trebuie să i se descânte. În zori de ziuă, înainte de răsăritul soarelui, mergem în Cernișoară, și luând apă, aruncă peste vârful...
Descântec de sperietură: Nouă țapi De la munte coborâră...
Descântec de sperietură:
Luăm o vărguță din mătura de mesteacăn, și ținând-o deasupra bolnavului, zicem:
Nouă țapi
De la munte coborâră,
Mânioși și înfricoșați
La (cutare) a strigat:
Nouă sperieți l-a apucat
Speriatu de ziuă,...
Descântec de îndesoare: Îndesoare prin foame, Îndesoare prin sete...
Descântec de îndesoare:
Dacă cuiva îi este rău și are scaun prea des, atunci trebuie să-i descântăm de îndesoare. Mergem la Cernișoară și aducem nouă pietricele albe curate și luăm apă de trei ori din trei locuri, mergând pe apă în sus, și de...
Descântec de bubă: Îndărăt bubă în care sângele se învârtoșează...
Descântec de bubă:
Aici noțiunea de “bubă” se referă la orice rană:
Îndărăt bubă în care sângele se învârtoșează,
Îndărăt bubă roșie,
Îndărăt bubă galbenă.
Îndărăt bubă prin strigare,
Îndărăt bubă prin deochi,
Îndărăt bubă...
Jocul caprei: Ţa, ţa, ţa! Căpriţă ţa!
Jocul caprei:
Ţa, ţa, ţa!
Căpriţă ţa!
Înainte dac-ai vrea
Înainte şi-napoi
C-aşa-i jocul caprei măi
Câte unul, câte doi
Câte douăzeci şi doi
Tu căpriţă cu peteală
Pune capul la podeală
Tu căpriţă cu hurmuz
Ia mai salt-odată-n sus...
Jienii
Rolurile sunt interpretate de 7 băieţi (2 din ei în travesti).
Personajele sunt următoarele:
- Anul Nou: îmbrăcat în mireasă cu tot ce presupune acest costum+ sabie. ;
- Anul Vechi: poartă costum naţional, bundiţă, cuşmă din...
Colo jos Doamne ’n jos, Pe luncile lui Hristos, Paşte boul şi calul...
Colo jos Doamne ’n jos
Pe luncile lui Hristos
Paşte boul şi calul
Grăi maica Domnului
Grăi cuvânt calului:
Stai tu cal la ’ntimpinat
Eu în ieslea ta se nasc
Noul Isus împărat
Calul rău n’a ascultat
Şi maica ’l-a blăstămat:
Fire-ai tu...
Rozmarin verde, rugos
Asta-i seara de ajun
Mâine-i ziua de Crăciun
Refren:
Rozmarin verde rugos
Astăzi s-a născut Hristos!
Noi umblăm sa împlinim
Obiceiul din bătrâni.
Refren:
Rozmarin verde rugos
Astăzi s-a născut Hristos!
Obicei de colindat...
La tătă casa-i lumină
La tătă casa-i lumină
Zîurel de zîuă (*)
La tăt omu-i masa plină(*)
Noi umblăm şi colindăm (*)
Pe Dumnezeu lăudăm. (*)
Să aveţi roade la vară (*)
Linişte şi pace-n ţară. (*)
La tineri înţelepciune (*)
La...















