Caută în folclor: casele, pagina 2
Femeia frumoasa este paguba la casa.
Fereste-ma Doamne de hotii din casa, ca de cei de-afara ma feresc eu.
In casa lenesului intodeauna e sarbatoare.
La altu-n casă nu te-nghesui la masă.
La casa aprinsa si vecinul vrajmas alearga sa o stinga.
La casa cu noroc fierbe oala fără foc.
Nevasta frumoasa este belea la casa.
Nu vorbi de funie in casa spanzuratului.
Tu duci prietenul in casa si el se suie pe masa.
Vai de casa cu mulţi stăpâni.
Vai de târla fără câini şi de casa fără stăpâni.
Lacomă, gălăgioasă
Țopăie pe lângă casă!
Răspuns: Vrabia
Voinicel cu cornișoare
Umblă cu casa-n spinare.
Răspuns: melcul
Casa dracului
În mijlocul satului.
Răspuns: crâșma
Viflaime, Viflaime!
Viflaime, Viflaime,
Cum de n-ai primit la tine?
Pe Fecioara Maria
Să nască pe Mesia.
N-ai primit tu, Viflaime,
În casele tale bune
Ca să-i dai un mic sălaş
Celui mai sfânt copilaş!
N-ai ştiut tu, Viflaime,...
Vorba multa saracie la casa omului.
Zâna apelor
Pe vremile pe când era iobăgia cea grea, trăia un om sărac într-o colibă din pădurea domnească, căci era păzitor la pădurea aceea.
Odată a mers domnul la pădure și, părându-i-se că pădurarul ar fi dat cuiva lemne fără slobozenie...
Crâncu, vânătorul codrului
Zice c-a fost odată un om şi, când era să moară, chemă pe cei trei fii ai săi la pat şi le zise:
– Dragii mei copii, dacă voi muri eu, voi să-mi faceţi la mormânt un foc din nouăzeci şi nouă de cară de lemne şi...
Greuceanu
A fost odată ca niciodată
Era un împărat și se numea împăratul Roșu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, niște zmei furaseră soarele și luna de pe cer.
Trimise deci oameni prin toate țările și răvașe prin orașe, ca să dea...















