Caută în folclor: mandru, pagina 2
Răsai Soare, mândru, roată
Și-ncălzeăte lumea toată
Și iau patru bourei
Și ar și saman cu ei
Grau roșu de primavara
Și rasaie până-n sară.
Da-n mijlocu grâului
Este-o masa rotilata,
Frumos, mandra, de piatra.
Acolo este-o fântâna....
Umbla, frate, mandrul soare, Umbla cerul si pamantulCa sageata si ca vantul, Dar toti caii-si obosea. Vasile Alecsandri, Poezii populare ale romanilor
Mândra bea şi chefuieşte, mândrul tace şi plăteşte.
Nu e pasare in zbor
Si nu e nici avion
Si te urca usurel;
Inaltandu-se spre cer
Si e mandru tare. tare
Care elice pe spinare
Raspuns: elicopterul
Miorița
Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale,
Se cobor la vale
Trei turme de miei,
Cu trei ciobănei.
Unu-i moldovan,
Unu-i ungurean
Și unu-i vrâncean.
Iar cel ungurean
Și cu cel vrâncean,
Mări, se...
Sub cel roșu răsărit
Lui Hristos Domnului nost'
Este-un măr mândru-nflorit
Cu crengile la pământ,
Unde-i Domnul adormit
Vine-un pâlc de porumbei,
Cu glasuri de îngerei
Ei pe lângă măr zburară
Și Domnului cuvântară:...
Toata ceata creștineasca Astăzi să se veselească
Toata ceata creștineasca
Astăzi să se veselească
C-o stea mare s-a ivit
Sus, la mandrul răsărit.
Și strălucea cu tărie
Vestind marea bucurie.
Ca veșnicul Dumnezeu
A trimis pe fiul său
Să se nască-n Viflaem
Precum prorocit...
Zâna apelor
Pe vremile pe când era iobăgia cea grea, trăia un om sărac într-o colibă din pădurea domnească, căci era păzitor la pădurea aceea.
Odată a mers domnul la pădure și, părându-i-se că pădurarul ar fi dat cuiva lemne fără slobozenie...
Pipăruş-Petru şi Florea-Înflorit
A fost ce-a fost, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost odată o muiere văduvă, îi murise adică bărbatul şi ea rămase cu trei copii: doi feciori şi-o fetiţă. Şi nu era săracă văduva, că bărbatu-său, fie iertat...
Luceafărul de ziuă şi luceafărul de noapte
A fost odată un împărat şi o împărăteasă; ei nu făceau copii; umblase pe la toţi vracii şi vrăjitorii, pe la toate babele şi cititori de stele, şi toţi rămaseră de ruşine, căci n-avură ce le face. În...
Făt-Frumos cu părul de aur
A fost odată într-o pustie mare un pustnic, şi petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Şi aşa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul....
