Caută în folclor: minuna, pagina 2

Adevărul este mai minunat decât imaginaţia.

Lângă ieslea minunată

ne-adunăm,
Lin colindul Sfintei Naşteri, colindăm.
Cântă cerul şi pământul, sus şi jos
Soare dulce pare faţa lui Hristos

Refren:
Doamne, Doamne şi noi Ţie ne-nchinăm
Când colindul Sfintei Naşteri, colindăm.
Doamne,...

O, ce veste minunată (III)

O, ce veste minunată
Lângă Viflaim se-arată!
Cerul strălucea,
Îngerii veneau
Pe-o rază curată.

Păstorilor din câmpie
Le vesteşte-o bucurie:
Că într-un mic locaş
Din acel oraş
S-a născut Mesia!

Păstorii cum auziră
Spre locaşul...

O, ce veste minunată (IV)

O, ce veste minunată
În Betleem ni s-arată!
Astăzi s-a născut
Cel făr’ de-nceput,
Cum au spus prorocii.

Că la Betleem, Maria
Săvârșind călătoria,
Într-un mic sălaș
Lângă-acel oraș,
A născut pe Mesia.

Pe Fiul în al Său nume,
Tatăl...

La inceput este verde. cu cat soarele o incalzeste mai tare devine rosie. poarta fes verde si poate ca cu aceasta va voi spune prea multe, dar este un fruct minunat.

Raspuns: Capsuna

N-are gura si vorbeste
Canta si nu raguseste
Te vesteste daca ninge
Se aprinde si se stinge
Cine este, cine este,
Minunat ca in poveste?

Raspuns: radioul

Rotunjoare, colorate,
In camara sunt pastrate
Si cu ele curatate
Faci placinte minunate.

Raspuns: merele

Chiar de-si trece vara toata
Sub al sau cojoc tepos,
Toamna cand l-arunca jos,
Minunat e de bronzata.

Rasouns: castana

Iată, vin colindători, florile dalbe, Noaptea pe la cântători...

Iată, vin colindători,
florile dalbe,
Noaptea pe la cântători,
florile dalbe.

Și ei vin mere, mereu,
florile dalbe,
Și-L aduc pe Dumnezeu
florile dalbe.

Și-L aduc pe Dumnezeu
florile dalbe,
Să vă mântuie de rău
florile...

Toata ceata creștineasca Astăzi să se veselească

Toata ceata creștineasca
Astăzi să se veselească
C-o stea mare s-a ivit
Sus, la mandrul răsărit.

Și strălucea cu tărie
Vestind marea bucurie.
Ca veșnicul Dumnezeu
A trimis pe fiul său

Să se nască-n Viflaem
Precum prorocit...

Astăzi veșnicul Cuvânt, Prunc se naște pe pământ

Colindă:

Astăzi veșnicul Cuvânt
Prunc se naște pe pământ
Din Fecioara Preacurata
Și de îngeri lăudata.

Trei crai de la Răsărit
La Viflaim au venit.
Să se închine lui Isus
Răsăritorul cel de sus.

Pastorii se minunau
Îngerii...

Ion cel Sărac și Zâna Lacului

Cică au fost undeva într-o ţară un om şi o femeie, şi cât au trăit au tot argăţit pe la boieri. Dar din munca lor nu se alegeau cu nimic. De slujeau pe haine, se ponoseau, de slujeau pe bani, se cheltuiau, de...

Greuceanu

A fost odată ca niciodată

Era un împărat și se numea împăratul Roșu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, niște zmei furaseră soarele și luna de pe cer.

Trimise deci oameni prin toate țările și răvașe prin orașe, ca să dea...

Făt-Frumos cu părul de aur

A fost odată într-o pustie mare un pustnic, şi petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Şi aşa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul....

Aleodor împărat

A fost odată un împărat. El ajunsese la căruntețe, și nu se învrednicise a avea și el măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți oamenii, măcar o stârpitură de fecior, darǎ în deșert....

Băiatul cel bubos și ghigorțul

A fost odată un băiat. El, de la nașterea lui, se pomenise bubos. Ce n-a făcut el ca să se curețe de bube? dară în deșert. Băieții la joc și fetele la horă îl huiduia și fugiau de dânsul ca de o lepră.

Și...

Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat

A fost odată un flăcăiandru sărman de părinţi. El argăţea pe la unii şi pe la alţii ca să-şi câştige hrana vieţii. Şi fiindcă avea darul de a fi curăţel, toţi flăcăii din sat îl...

Cele trei rodii aurite

A fost odată un împărat, şi avea un fecior; acesta, şezând la fereastră, vede o babă bătrână, care venea cu tivga să ia apă de la fântână. Ce-i vine lui, ia o piatră şi aruncând-o către fântână, nemereşte drept în tivgă,...

Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei

A fost odată un împărat şi o împărăteasă. Amândoi erau oameni de treabă şi frumoşi. Ei se iubeau, nevoie mare! Dară erau tot mâhniţi şi amărâţi că nu făceau copii. Toate leacurile ce luase împărăteasa...

Departe, departe...

Departe, departe

Sub castanii din via părăsită, mai mulţi copilaşi, în cămăşi albe, mă înconjuraseră. Stam pe pământul cald, cu mâinile sub cap, privind adâncul cerului albastru, şi povesteam.

O fetiţă îmi sorbea cuvintele, dând într-o...