Caută în folclor: painea, pagina 2

Cel zgarcit moare de foame cu painea-n traista.

Eu umblu cu painea dupa el si el cu ciomagul dupa mine.

Buna-i painea nu-i ca ceapa, dar nici berea nu-i ca apa...

În pământul negru se face pâinea albă.

Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țara mea.

Doi feți cu stea în frunte

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat. Împăratul acesta stăpânea o lume întreagă, și în lumea asta era un păcurar bătrân și o păcurăriță, care aveau trei fete: Ana, Stana...

Povestea lui Stan Pățitul

Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute.

Și, ca băiat...

Este greu să plăteşti pentru pâinea care a fost deja mâncată.

Cine mănâncă pâinea săracului nu se satură.

Cu pâinea altuia, nu ţi se satură burta.

Burta ţăranului nu se satură cu pâinea orăşeanului.

N-are cine unge pâinea altuia.

Fără s-aprinzi focul, nu coci pâinea.

Limba spune o vorbă, pâinea – două.

Dumnezeu îţi dă grâul, nu-ţi coace şi pâinea.

Cine nu ştie cum să taie pâinea bine, nu se va descurca nici cu oamenii.

Cafeaua este pâinea noastră.

Dumnezeu a dat dinţi, Dumnezeu o să dea şi pâinea.

Cine încearcă zece meserii, nu-şi câştigă pâinea cu niciuna.

Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara ta!