Caută în folclor: saraca, pagina 2
La omul sărac nici luleaua nu-i arde.
Lacomul de saracie moare.
Munca multa saracia omului.
Năpasta cade tot pe omul sărac.
Un cersetor sanatos este mai fericit decat un rege bolnav, insa mai bine bogat si sanatos, decat sarac si rapciugos.
Vai de hotul care-i sarac si de saracul care-i hot.
Vorba de om sărac nimeni n-o ascultă, fie cât de scumpă.
Vorba lungă, sărăcia omului.
Zgarcitul e intotdeauna sarac.
Decat prost si bogat mai bine sarac si curat
Decit boier rapciugos, mai bine sarac sanatos.
La omu sarac, nici boii nu trag.
Lenea doarme şi sărăcia o apără de muşte.
Ce-ați văzut păstori, Sculați până-n zori?
Ce-ați văzut păstori,
Sculați până-n zori?
Am văzut pe nou născut
Prunc Isus din cer venitul
Fiu Dumnezăiesc
Ce palat era
Unde Domnul sta?
Peștera săracă rece
Peștera de dobitoace
Palatul era
Ce avea de-așternut
Micul nou...
În seara de Crăciun: Afară ninge liniștit, În casă arde focul
În seara de Crăciun:
Afară ninge liniștit,
În casă arde focul;
Iar noi pe lângă mama stând,
Demult uitarăm jocul.
E noapte, patul e facut,
Dar cine să se culce?
Când mama spune de Iisus
Cu glasul rar și dulce.
Cum s-a născut...
Vorba multa saracie la casa omului.
Pipăruş-Petru şi Florea-Înflorit
A fost ce-a fost, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost odată o muiere văduvă, îi murise adică bărbatul şi ea rămase cu trei copii: doi feciori şi-o fetiţă. Şi nu era săracă văduva, că bărbatu-său, fie iertat...
Dănilă Prepeleac
Erau odată într-un sat doi frați, și amândoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el...















