Caută în folclor: despre apa, pagina 21
Descântec de dragoste: Tu laurule, Balaurule
Descântec de dragoste:
Tu laurule, Balaurule,
Cum te beau toți băieții de friguri
Tote fetele,
Toate nevestele,
Și mi-i tontești,
Și mi-i cantești
Asa sa-mi tontești
Și sa-mi cantești (pe cutare);
Și cum plesnești
Și te vestejești...
Descântec de dragoste în Ajunul Bobotezei
Fetele care vor să se mărite iau nouă crenguţe de măr, le ard în foc la sobă sau cuptor şi, în momentul când ard, rostesc:
„Foc, focuţu’ meu,
Io-i durmi, tu nu durmi
Io-i somna, Tu nu somna...
Descântec pentru farmece făcute asupra casei tale: Cu buciumul am buciumat
Descântec pentru farmece făcute asupra casei tale
Împotriva farmecelor trimise asupra casei tale, se poate rosti un descântec aducător de spor și noroc. Descântecul acesta îl puteți rosti singuri, fără să fie nevoie de pregătiri speciale...
Descântec (vrajă) de dragoste: Duminica mă sculai, Vadra-n mână o luai...
Descântec (vrajă) de dragoste
Descântătoarea mestecă cu un fir de busuioc într-o sticlă cu apă, din care trebuie să bea cel căruia i-a descântat:
Duminica mă sculai,
Vadra-n mână o luai,
La fântâniță plecai,
Pe poteca necălcată,
Pe...
Descântec de deochi: A plecat cutare pe cale, Pă cărare,...
Descântec de deochi:
A plecat cutare pe cale,
Pă cărare,
Pân' la 99 de cruci în cale,
S-a-ntâlnit cu dăoachetorii,
Cu dăoachetoarilii,
Cu strigoi,
Cu strigoaice,
Cu moroi,
Cu moroaice;
S-a-ntâlnit cu ele-n cale,
Fața i-a...
Descântec de deochi: Păsărică Frumușică, Șade-n vârf de pietricică
Descântec de deochi:
Păsărică
Frumușică,
Șade-n vârf de pietricică
Și cântă de se despică.
Pietricica plesni,
Plesniră și ochii strigoiului,
Ochii moroiului
Și-ai moroaicii
Care-a deocheat pe cutare
Și-a rămas curat,
Luminat,
Ca...
Paparuda: ritual de invocare al ploii 4
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă, rudă,
Ia-n' ieși de ne udă
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Ploaie, Doamne, ploaie,
Locuri să ne moaie
Ploiță curată
Din ceruri vărsată.
Unde-i valea sacă
D-apa să se facă,...
Descântec de făcături: Duminecă dă dimineață mă sculai,...
Descântec de făcături:
Duminecă dă dimineață mă sculai,
Nici pă ochi nu mă spălai,
Pă potecă la răsărit apucai,
Pă potecă călcând
Și dragoste-adunând
Și-ncepui să plâng
Și să mă frâng
Dă făcături,
Dă dătături,
Dă fermecături....
Descântec de deochi (cu cărbuni aprinși și un vas cu apă): Pasăre neagră, Pasăre galbenă,...
Descântec de deochi:
Luăm cărbuni aprinși și aruncând câte unul într-un vas cu apă, zicem:
Pasăre neagră,
Pasăre galbenă,
Sari în cer,
Sari în pământ,
Sari în piatră seacă,
Piatra-n patru crapă.
Dar nu crăpa piatra,
Ci crapă...
Descântec de deochi: De-i de ochi deochiat, De bărbat, Curat, necurat, De nevastă,...
Descântec de deochi:
Luăm într-un vas curat apă curată, din care n-a băut nimeni, și n-am vorbit cu nimeni până ce am adus-o și aruncăm în ea, cu cuțitul, cărbuni înfocați, zicând cuvintele:
De-i de ochi deochiat,
De bărbat,
Curat,...
Descântec de deochi: Deochi, de ochi negri, Deochi, de ochi căprui, Deochi, de ochi mierii,...
Descântec de deochi:
Luăm apă curată într-un vas, și aruncând nouă cărbuni încinși, zicem:
Deochi, de ochi negri,
Deochi, de ochi căprui,
Deochi, de ochi mierii,
Căprui, negri.
De-ar da Domnul luminat,
Să borăști cât ai mâncat,...
Descântec de spurcat: Tu spurcat, Tu necurat...
Descântec de spurcat:
Când șarpele sau nevăstuica mușcă vaca sau alt animal din curtea omului, atunci se zice că-i mușcată de spurcat. Dacă nu grăbim cu descântecul, atunci vaca se umflă. Luăm o căldărușă plină cu apă curată, mergem la vaca...
Descântec de foc, de vânt, sau fapt de vânt sau bube rele: Ieși focule, foc...
Descântec de foc, de vânt, sau fapt de vânt sau bube rele:
Buba cea rea, sau dălacu, de regulă o capătă omul de la animale, care au suferit de dălac (antrax).
Luăm o strachină curată și punem nouă cărbuni de foc și ținând-o către cel...
Jocul Cerbului de la Sticlăria
Cerbul de la Sticlăria:
Ursarii
Foaie verde alunică...
După mine măi Jenică,...
Și iar verde fir mătase...
Ia poftim Jenică-n casă...
Și cu ochii la icoane...
La icoane, la persoane,...
Și la fete domnișoare,
*
Și-am zis verde...
Pleacă Lina la fântână
Dăliană fată dalbă (*)
Şi căntuţa duce-n mână (*) bis
La fântâna din lunceţu (*)
Unde apa curge-ncetu’ (*) bis
Găsi apa tulburată (*)
Şi fântâna-nconjurată (*) bis
De trei cai cu fecioreiu (*)
Românaşi şi...
Sus, la'naltul ceruluiu (Banat)
Sus la'naltul ceruluiu
La mijlocul Raiuluiu
Corindeleşi Doamne, corinde (*)
În vârful la nouă meri
Arde-şi nouă lumânări. (*)
Pică nouă picături
Trei de vin şi trei de mir. (*)
Trei de apă...
Ferice-i ferice
Colo sus pă vârf de munte, bis
Ferice-i, ferice,
Da' cine-i ferice? (*)
Ferice de-un păcuraru',
Ce stăte la oi cu anu, (*)
Ce stăte la oi pă munte, bis
Cu iarba până-n gerunte, (*)
D-apăi vântu' că suflale,
Tăte...















