Caută în folclor: mahni, pagina 3

În colivie, pasărea cântă nu de bucurie, ci de supărare.

Ca răbdarea la necaz, niciun leac mai bun.

Deprinde-te a stăpâni lăcomia, somnul, desfrânarea şi mânia ca să scapi de mari necazuri.

Greşeala de o clipă e adesea supărare pe viaţă.

Dacă te porţi urât la tinereţe, vei muri cu tristeţe.

E mare necaz când foamea nu-ţi dă răgaz.

Cine nu cârpeşte spărtura mică, are necaz să dreagă borta mare.

Omul de chinuri şi necazuri îmbătrâneşte.

Uită-te la obraz şi mă-ntreabă de necaz, uită-te la faţă şi mă-ntreabă de viaţă...

Ai copii, ai şi necaz.

Când geme mortul şi dracul moare de necaz.

Omul în necazuri se cunoaşte om mare, când toate le trece cu răbdare.

Cu răbdarea la necaz, niciun leac mai bun.

Omul rău plânge de necaz, cel bun de bucurie.

Sunt numeroşi cei care se supără pentru nimic. Sunt mulţi cei care se supără când au motiv de supărare. Rar se întâlneşte un om care nu se supără deloc, chiar dacă există motive serioase.

Mormintele sunt pline de necazuri şi de prea mare lăcomie.

O soţie neascultătoare aduce şi boală peste necazuri.

Să nu zici că ai grâu până nu-l vezi în hambar; să nu zici că ai un copil până nu treci printr-un necaz.

Faptele milei trupești și sufletești

- Dă de mâncare celor înfometați
- Dă de băut celor însetați
- Îmbracă-i pe cei goi
- Găzduiește-i pe cei străini
- Vizitează-i pe cei bolnavi
- Vizitează-i pe cei închiși
- Îngroapă-i pe cei morți
-...

Nu promite când ești fericit
Nu răspunde când ești nervos
Nu decide când ești trist!