Caută în folclor: rade, pagina 3

O fată care râde e pe jumătate cucerită.

Cel ce râde, muşcă.

Fericirea vine în casa în care se râde.

Când te salvezi fugind cinzeci de paşi, nu râde de cel care a fugit o sută de paşi.

Broasca în fântână îşi râde de ocean.

Corbul râde de negreala corbului.

Nu râde de omul bolnav, ca să nu ţi se întoarcă.

Nebunul nu râde de ce vede, ci de ce şi-aduce aminte.

Copilul râde şi când nu e de râs.

Pentr-un boţ de mămăligă, râde prostul de se strică.

Prostul râde fără să ştie de ce.

Prostul râde singur de prostia lui.

De plăcinte gura râde, de vărzare şi mai tare.

Şade dracul în baltă şi râde de altul.

Cine râde de spân trebuie să aibă barba neagră.

Colo jos, în prundurele

Colo jos în prundurele,
Florile dalbe, (*)
Ardu-şi două luminele

Da` ale nu-s luminele, (*)
Că-s două surori a mele.

Una plânge, una râde, (*)
Una plânge, una râde.

Cea ce plânge flori cuprinde, (*)
Cea ce râde mese-ntinde....

Cum ii rupi toalele, El rade.

Raspuns: Porumbul

Broasca țestoasă cea fermecată

A fost odată un împărat, și el avea trei feciori. Când le-a venit și lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul:

– Dragii mei copii, v-ați făcut mari; mergeți de vă căutați ursitele, ca să intrați și voi în...

Ileana Simziana

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era...

Povestea porcului

Cică erau odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi bătrânii aceștia erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii. Și, Doamne! tare mai erau...