Cică erau odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi bătrânii aceștia erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii. Și, Doamne! tare mai erau...
A fost un împărat ş-o împărăteasă. Ei aveau numai o fată şi o păzea ca lumina ochilor lor. Ea n-avea voie să iasă nici până în grădină fără dădaca ei. Aceasta o ţinea de aproape şi n-o scăpa din vedere nici cât ai da...
A fost odată un fecior de boier mare, şi după ce cutreierase ţările, răzbătând prin toate unghiurile, se întorcea la moşia sa. Şi trecând printr-o cânepişte, văzu trei fete ce munceau la cânepă. El îşi căuta de drum în...
A fost odată un moş şi o babă. Ei erau săraci de n-aveau după ce bea apa. Când mălai aveau, n-aveau sare; când aveau sare şi mălai, n-aveau legumă. Trăiau şi ei de azi pe mâine. Ei aveau trei copii,...
Bună sara, bună sara
Am venit s-aprind țîgara
Mi-o spus oamenii d-aici
C-aveți fete mari și mici
Cele mari de măritat,
Cele mici de zvârlit sub pat.
Bună sara, dragă gazdă,
Mă primești să-ți trag o brazdă?...
Descântec de deochi:
Luăm cărbuni înfocați și țâpând câte unul într-un vas, zicem:
Pasăre neagră,
Pasăre galbenă,
Sai în ceri,
Sai în pământ,
Sai în piatră seacă,
Piatra-n patru crapă.
Da nu crapă piatra,
Ci crapă (cutare).
De-i...
Descântec de dragoste
Este vorba de un farmec care se lucrează numai în mod direct pe numele și trupul unei anumite persoane fie de sex feminin, fie masculin. El face ca legătura dintre doua persoane să dureze timp îndelungat, să fie tare și...
Descântec de deochi:
Pasăre albă codalbă
pică ici, pică colea
să plesnească ochii
cui m-a deocheat.
De-oi fi deocheată de fată mare
să-i pice codita să rămâie cheală;
de-oi fi deocheată de flăcău,
să-i sece scăfârlia
să puieze...
Descântec de deochi:
Ieși deochi
Din capul lui N.,
Din inima lui,
Din picioarele lui,
Din trupul lui,
Din tot locul.
Să rămâie curat
Și luminat,
De Dumnezeu Sfântul lăsat.
Și să te duci în pustiu
Unde cocosul nu cântă,
Unde om...
Descântec de bubă rea, la deget
Bubă albă,
Bubă neagră,
Bubă înveninată,
Bubă vinovată.
Ieşi de la N.
Din carne,
Din os,
Din pielea lui!
Să rămâie...
Om sănătos!
Nu te-ntinde,
N-o cuprinde,
Şi-o lasă curată,
Luminată,...
Descântec de deochi:
A plecat cutare pe cale,
Pă cărare,
Pân' la 99 de cruci în cale,
S-a-ntâlnit cu dăoachetorii,
Cu dăoachetoarilii,
Cu strigoi,
Cu strigoaice,
Cu moroi,
Cu moroaice;
S-a-ntâlnit cu ele-n cale,
Fața i-a...
Descântec de deochi:
Fugi, dăochi,
Dintre ochi,
Crăpe ochii cui a dăocheat pă cutare.
D-o fi cutare dăocheat dă voinic,
Să-i crape...
Să fie dă mirare,
Să nu mai dăoache;
D-o fi dăocheat dă fată mare,
Să-i cadă cosițele,
Să...
Descântec de bubă neagră:
Bubă albă,
Bubă neagră,
Bubă prin pocitură,
Bubă de nouăzeci și nouă de neamuri,
Bubă, cum ai știut a te crește și-a te face,
Așa să știi a te da-napoi,
Că ieu cu niere te-oi nirui,
Cu zahăr te-oi zăhări,...
Descântec de speriat:
Maică Preacurată, dimineață m-am sculat,
De spălat,
M-am spălat.
La icoane m-am închinat,
La picioare ți-am picat (cutare),
– Pământeana mi-l dăruiește,
De boală mi-l curățește,
Să-mi stai mână de-ajutor,...
Descântec "pentru toate cele": pocitură, deochi, ursită
Se descântă cu un cuţit părăsit, în usturoi şi cu acela se unge, sau în apă cu care se spală şi se bea, restul se toarnă pe câine cruciş și, de s- a scutura, nu i-i nimic omului....
Descântec de deochi:
Pe cine a dat deochiul,
Pe-acesta gătești calul:
Treacă dealul,
Unde ajunge pe domnul său,
În gură bagă-se
La inimă așază-i-se,
Acolo să pice,
Acolo să răspice.
Ca scuipatul pe mare,
Ca roua de soare.
De...
Descântec de asorit:
(insolație)
Soare fârfăit,
Soare cârcăit,
Alege-te, culege-te,
Din mațe,
Și de sub mațe,
Din plămâni,
Și te du și te joacă,
Cu văduva grasă,
Pe coasta cu purcei
Cu aliguțitor de viței,
În vatră cu cenușa,...
Descântec de pretit:
Se luară Dumnezeu,
Cu sfântul Petru,
Pe cale,
Pe cărare,
Pe drumul cel mare.
Sosiră la un pod mare
Tot de aramă.
Dumnezeu și sfântul Petru,
Au trecut,
Omul (pe mume) n-a putut.
- Treci omule.
- Nu pot,...
Descântec de spurcat:
Când șarpele sau nevăstuica mușcă vaca sau alt animal din curtea omului, atunci se zice că-i mușcată de spurcat. Dacă nu grăbim cu descântecul, atunci vaca se umflă. Luăm o căldărușă plină cu apă curată, mergem la vaca...
Descântec de vânt rău:
Când peste om sau dobitoc trece repede ceva vânt rău și călduț, atunci atât omul cât și dobitocul înțepenesc, sau nu mai pot mișca unele membre ale trupului, îi trec fiori, adică odată le este cald, altădată rece și le...
