Bădica Traian
Aho, aho!
Bună seara, buni gospodari,
Seara lui Sfântu' Vasile
Să vă fie la toți de bine.
Și nouă de folos
C-am ajuns sănătoși!
Stați băieți și nu urați
Sama bine să luați!
Și de acu, flăcăi, urați,
Zurgălăi si...
Aho, aho!
Bună seara, buni gospodari,
Seara lui Sfântu' Vasile
Să vă fie la toți de bine.
Și nouă de folos
C-am ajuns sănătoși!
Stați băieți și nu urați
Sama bine să luați!
Și de acu, flăcăi, urați,
Zurgălăi si...
Cerbul din Buznea:
Verde foaie și-un dudău,
Mare-i dealul la Bacău,
Dar mai mare-i dorul meu,
Dorul meu si-al dumitale,
Merge singur pe cărare.
Pe cărarea lucioasă
Nimerii la altă casă
Unde bărbatul nu-i acasă,
Și bărbatu-i la...
Mărțișorul este o sărbătoare tradiționala românească foarte veche, care datează de peste 8000 ani și care celebrează începutul primăverii pe 1 Martie.
Este sărbătoarea primăverii, a prospețimii, a...
De-a lungul timpului personalitatea acestui sfânt a fost o sursa constanta de inspirație, generând numeroase legende. Sfântul Nicolae este cunoscut ca protector al marinarilor, comercianților, săracilor,...
Plugușorul umoristic:
Aho, aho!
Mâine anul se-noiește
Plugușorul se pornește
Și începe-a colinda
Pe la case a ura.
Iarna-i grea, omătu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belșug
Ca și brazda de sub plug.
Mânați măi, hăi,...
Misterioasa Colindă a Leului
Dar și Gheorghe Făt-Frumos, dimineața se sculară.
Leroilea, leroi Domnilea
Pe ochi negri se spălară, barba neagra-și pieptănară.
Leroilea, leroi Domnilea
Grajd de piatra-mi descuiară; cearcă Murgu, cearcă...
Luna Decembrie este luna a zecea în Calendarul Roman, acel calendar al cărui început de an debutează pe 1 martie și este luna a douăsprezecea în Calendarul Iulian și Gregorian, calendarul pe care îl folosim acum în epoca...
Bună vremea, bună vremea!
Bade gazdă, odihnești,
Ori numai ne amăgești,
Ori plugărași nu dorești,
Căci te cam posomorești.
Noi cu plugul ne-am luat
De cu seara ce-a-nserat
Și-am fi venit mai demult,...
Descântec de dragoste
Este vorba de un farmec care se lucrează numai în mod direct pe numele și trupul unei anumite persoane fie de sex feminin, fie masculin. El face ca legătura dintre doua persoane să dureze timp îndelungat, să fie tare și...
Dezlegare de văzutul lunii
Este o lucrare vrăjită care se face cel mai adesea pentru copii mici. Aceștia sunt uneori, „trași de Luna”, care-i vede și care, mai ales care când este galbenă ori roșie îi îmbolnăvește. La fel de bine, însă, Luna...
Descântec de dragoste
Se descânta cu apă neîncepută, cu stebla de busuioc și miere cununată, cu care se unge îndrăgostitul:
Mă sculai,
Mă spălai,
Mă pieptănai,
Mă spălai
Cu apă de plai,
Cu apă de năstrapă,
Cu o steblă de busuioc....
Descântec de făcături:
Duminecă dă dimineață mă sculai,
Nici pă ochi nu mă spălai,
Pă potecă la răsărit apucai,
Pă potecă călcând
Și dragoste-adunând
Și-ncepui să plâng
Și să mă frâng
Dă făcături,
Dă dătături,
Dă fermecături....
Descântec de deochi
Pentru aceasta luăm un vas cu apă curată, și aruncând în el nouă cărbuni, zicem:
Doi ochi răi te-au stricat,
Și nouă sfinți te- au vindecat.
Doi ochi răi te-au stricat,
Și opt sfinți te-au vindecat.
Doi ochi răi...
Descântec de reumatism:
Luăm într-un vas rachiu sau unsoare de porc, și cu un cuțit, ori foarfece, ori busuioc, ori magheran facem cruci în rachiu ori în unsoare și zicem:
Reumatism cu rosuri,
Reumatism cu muieturi.
Reumatism prin...
Descântec de mușcătură de șarpe sau nevăstuică:
Căutăm o piele de nevăstuică și ținând-o în mână peste un vas cu apă curată din Cernișoară, zicem următoarele:
Clocea șarpele,
La Curături (Mădulari),
Pui nu scoate,
N-a putut face ciub,...
Descântec de vânt rău:
Când peste om sau dobitoc trece repede ceva vânt rău și călduț, atunci atât omul cât și dobitocul înțepenesc, sau nu mai pot mișca unele membre ale trupului, îi trec fiori, adică odată le este cald, altădată rece și le...
Jocul Caprei:
Crenguliţa crinului
Cerbul, capra şi cu-n pui
Păşteau iarbă la izvoare
Sus în Culmea Stânişoarei
I-au văzut toţi pădurarii
Şi i-au coborât la vale
Noi i-am prins şi i-am legat
Şi-a juca i-am învăţat
Hu! Ţa! Ţa! Hu! Ţa!...
Jocul caprei:
Ţa, ţa, ţa!
Căpriţă ţa!
Înainte dac-ai vrea
Înainte şi-napoi
C-aşa-i jocul caprei măi
Câte unul, câte doi
Câte douăzeci şi doi
Tu căpriţă cu peteală
Pune capul la podeală
Tu căpriţă cu hurmuz
Ia mai salt-odată-n sus...
Rolurile sunt interpretate de 7 băieţi (2 din ei în travesti).
Personajele sunt următoarele:
- Anul Nou: îmbrăcat în mireasă cu tot ce presupune acest costum+ sabie. ;
- Anul Vechi: poartă costum naţional, bundiţă, cuşmă din...