Caută în folclor: pare, pagina 4
Fiecăruia i se pare că copilul său e mai frumos, de-ar fi cât de urâcios.
Şi dracul pare frumos când e tânăr.
Unde lipseşte păunul, cioara se pare pasărea cea mai frumoasă.
De frică îi pare cuşma pisică.
Chiar şi zahărul îi pare amar unei soacre.
Sfatul femeii pare neînsemnat, dar cine nu ţine seama de el e un nebun.
Găina vecinului pare gâscă, iar soţia lui, fecioară.
Când te strânge încălţămintea toată lumea ţi se pare strâmtă.
Pentru îndrăgostiţi, o căpiţă de paie pare să fie aidoma unui palat.
Nu ai avut niciodata, nici nu vei avea dar cand il pierzi iti pare rau.
Raspuns: Trenul
Strigaturi:
Eu puicuta te-as lua
Dar mi-a spus vecina ta
Ca te culci seara cu soare
Si te scoli la pranzu mare,
Si-nca-ti pare cu banat
Prea de noapte te-ai sculat.
(Mihai Eminescu)
În cetatea-mpărateasca, Florile sunt dalbe
În cetatea-mpărateasca
Florile sunt dalbe
Prins-au rugii să-nfloreasca
Însa nu e rug în floare
Că-i Preasfânta Născătoare
Langă Maica-n legănel
Doarme pruncul mititel,
Iar în jurul pruncului
Crește floarea drumului
Printre...
Zâna apelor
Pe vremile pe când era iobăgia cea grea, trăia un om sărac într-o colibă din pădurea domnească, căci era păzitor la pădurea aceea.
Odată a mers domnul la pădure și, părându-i-se că pădurarul ar fi dat cuiva lemne fără slobozenie...
Pipăruş-Petru şi Florea-Înflorit
A fost ce-a fost, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost odată o muiere văduvă, îi murise adică bărbatul şi ea rămase cu trei copii: doi feciori şi-o fetiţă. Şi nu era săracă văduva, că bărbatu-său, fie iertat...
Cei doi băieți părăsiți
Era un om, căruia i-a fost murit femeia cea dintâi, şi i-au rămas de la dânsa un băiat şi o copilă; dară pentru că era încă tânăr, s-a însurat de-a doua oară şi şi-a luat o muiere, pe care o iubea foarte. Această maştie...
Greuceanu
A fost odată ca niciodată
Era un împărat și se numea împăratul Roșu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, niște zmei furaseră soarele și luna de pe cer.
Trimise deci oameni prin toate țările și răvașe prin orașe, ca să dea...
Făt-Frumos cu părul de aur
A fost odată într-o pustie mare un pustnic, şi petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Şi aşa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul....















