Caută în folclor: raiul, pagina 4

Soarele străluceşte chiar în ciuda celor răi.

În orice loc sunt oameni buni şi răi.

Ochii răi nu văd nimic bun.

Când trăieşti cinstit, să nu te îngrijoreze vorbele celor răi.

Cei răi se tem întotdeauna.

Un oraş se clădeşte şi cu cei buni şi cu cei răi.

Din părinţi se trag şi copii răi şi copii cuminţi.

Iarna-i colţ de iad şi vara-i colţ de rai.

Răbdarea-i din rai.

Cine-i de treabă, cu cei răi nu se adună.

Pe oamenii răi nu-i iubeşte nimeni.

Cei mai răi bani sunt cei neîntrebuinţaţi.

E cu sufletul în rai.

Multe până la rai, dar până-n iad e numai un gard ş-ăla-i tot spart.

S-a dus la rai cu cerga în cap.

Nu poţi fi şi cu dracul în buzunar şi cu sufletul în rai.

Printre oameni răi îi e rău şi unui om bun.

Nu există pământ rău, ci plugari răi.

Doar soldaţii răi nu doresc să ajungă generali.

Pogorât-a pogorât, Dumnezeu cu Petru Sfânt, Florile-s d’albe

Pogorât-a pogorât,
Dumnezeu cu Petru Sfânt,
Florile-s d’albe,
Pogorât-au toţi să vază
Ce fac domnii cu iobagii
Şi avuţii cu săracii
Florile’s dalbe
Luară se duseră
Ajunse, văzuseră
Florile’s dalbe
În mijlocul satului
La casa bogatului...