Caută în folclor: numai, pagina 5
Prâslea cel voinic şi merele de aur
Era odată un împărat puternic şi mare şi avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori şi meşteşugită nevoie mare! Aşa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei...
Balaurul cel cu şapte capete
A fost odată într-o ţară un balaur mare, nevoie de cap. El avea şapte capete, trăia într-o groapă, şi se hrănea numai cu oameni. Când ieşea el la mâncare, toată lumea fugea, se închidea în case şi sta ascunsă până...
Broasca țestoasă cea fermecată
A fost odată un împărat, și el avea trei feciori. Când le-a venit și lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul:
– Dragii mei copii, v-ați făcut mari; mergeți de vă căutați ursitele, ca să intrați și voi în...
Băiatul cel bubos și ghigorțul
A fost odată un băiat. El, de la nașterea lui, se pomenise bubos. Ce n-a făcut el ca să se curețe de bube? dară în deșert. Băieții la joc și fetele la horă îl huiduia și fugiau de dânsul ca de o lepră.
Și...
Găinăreasa
A fost odată un împărat și o împărăteasă. În căsătoria lor ei au trăit ca frații, și numai o fată au fost făcut. Ca și mumă-sa, această fată, din naștere, era cu o stea în frunte. Murind împărăteasa, a lăsat cu sufletul la ceasul...
Capra cu trei iezi
Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte. Vorba ceea: "Sunt cinci degete la o mână și nu samănă toate unul cu altul"....
În lume, e numai un soare, în casă – numai un stăpân mai mare.
Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei
A fost odată un împărat şi o împărăteasă. Amândoi erau oameni de treabă şi frumoşi. Ei se iubeau, nevoie mare! Dară erau tot mâhniţi şi amărâţi că nu făceau copii. Toate leacurile ce luase împărăteasa...
Departe, departe...
Departe, departe
Sub castanii din via părăsită, mai mulţi copilaşi, în cămăşi albe, mă înconjuraseră. Stam pe pământul cald, cu mâinile sub cap, privind adâncul cerului albastru, şi povesteam.
O fetiţă îmi sorbea cuvintele, dând într-o...
Lupul cel Năzdrăvan și Făt-Frumos
A fost odată un împărat și o împărăteasă. Ei aveau trei copii. Mai aveau pe lângă palaturile lor o grădină foarte frumoasă. Și atât de drag îi era florile acestui împărat, încât însuși cu multă tragere de inimă...
Omul de flori cu barba de mătasă sau povestea lui Făt-Frumos
A fost odată ca niciodată, daca n-ar fi, nici că s-ar mai povesti, cînd lupii beau tutun și urșii făceau săpun, de-și ungeau femeile fețele și uncheșii bărbile.
A fost odată un...
Palatul de cleștar
Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.
Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...
Roman Năzdrăvan
(de Nicolae Filimon)
A fost odată ca niciodată, daca n-ar fi, nici că s-ar povesti; cînd să potcovea purecele cu nouă sute nouăzeci și nouă oca de fier, și tot da cu spatele de cer; linguriță scurtă pe gura cui n-ascultă.
A...
Cerbul din Buznea: Verde foaie și-un dudău, Mare-i dealul la Bacău...
Cerbul din Buznea:
Verde foaie și-un dudău,
Mare-i dealul la Bacău,
Dar mai mare-i dorul meu,
Dorul meu si-al dumitale,
Merge singur pe cărare.
Pe cărarea lucioasă
Nimerii la altă casă
Unde bărbatul nu-i acasă,
Și bărbatu-i la...
Azi e miercuri, mâine-i joi Vine Domnul pe la noi
Azi e miercuri, mâine-i joi
Vine Domnul pe la noi
Însă de văzut îl vede
Numai omul care crede,
Numai omul care știe
Că vecia nu-i pustie
Și găsește stăruință
Într-o cale de credința,
Și postește și se-nchină
Și aprinde-n prag lumina,...
După ce ai dejunat, odihneşte-te, chiar şi numai două clipe, după ce ai cinat, plimbă-te, chiar şi numai doi paşi.
La sfârşitul luminii
Trâmbiţa-vor îngerii
La mulţi ani, la mulţi ani
Trâmbiţa-vor îngerii
Din patru colţuri de lume
La tot omul pe-al lui nume
La mulţi ani, la mulţi ani
La tot omul pe-al lui nume
Să iasă la Judecată
Morţii cu cei vii...
