În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat...
A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ei în căsătorie și nu putură face și ei măcar o stârpitură de copil. În cele de pe urmă, împăratul porunci împărătesei soției lui, că dacă într-un an de zile de aci...
A fost odată un împărat și o împărăteasă. Ei aveau trei copii. Mai aveau pe lângă palaturile lor o grădină foarte frumoasă. Și atât de drag îi era florile acestui împărat, încât însuși cu multă tragere de inimă...
Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.
Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...
A fost odată un împărat evlavios şi bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăţi ce făcuse oamenilor din împărăţia lui, a ridicat şi o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate şi cu...
A fost odată ce-au fost; a fost un om şi-o femeie, bărbat şi muiere, oameni de treabă, el bun şi ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine şi toţi se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când...
Plecat-or, Plecat-or,
Plecat-or, Plecat-or
Dai Domnule, dai.
Ceată de voinici
Ceată de voinici
Plecat-or, Plecat-or
Plecat-or, Plecat-or
Dai Domnule, dai.
Pe cai poganici,
Pe cai poganici,
Plecat-or, Plecat-or
Plecat-or,...
Bună sara, bună sara
Am venit s-aprind țîgara
Mi-o spus oamenii d-aici
C-aveți fete mari și mici
Cele mari de măritat,
Cele mici de zvârlit sub pat.
Bună sara, dragă gazdă,
Mă primești să-ți trag o brazdă?...
Aşa ne grăieşte Domnul,
Să se bucure tot omul,
Şi din gură aşa ne zice,
Că s-ascultăm fărâ de price.
Că nime să nu gândească,
Că-n lume va să trăiască
Şi moartea să nu-l găsească.
Moartea-n lume este mare,
Pe nime prieten n-are....
Sa colinde-n seara asta minunată lerui ler
Dar li-i gura-i arsă și li-s ochii-n lacrimi lerui ler
Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, lerui ler,
Gazdelor creștine să- i primiți în casă...
