Caută în folclor: blid

Amândoi mănâncă dintr-un blid.

Descântec de roşaţă

Plecă omu-ăl roşu,
Pre apă roşie,
Cu luntre roşie,
Cu vâslă roşie,
Cu mreajă roşie
Şi prinse peşti roşii,
Şi se duse la o casă roşie,
Într-o pădure roşie
Şi strânse lemne roşii
Şi-i băgă-ntr-o oală roşie....

Pipăruş-Petru şi Florea-Înflorit

A fost ce-a fost, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost odată o muiere văduvă, îi murise adică bărbatul şi ea rămase cu trei copii: doi feciori şi-o fetiţă. Şi nu era săracă văduva, că bărbatu-său, fie iertat...

Neîncrederea şi dragostea nu mănâncă niciodată din acelaşi blid.

Descântec de dragoste în Ajunul Bobotezei

Fetele care vor să se mărite iau nouă crenguţe de măr, le ard în foc la sobă sau cuptor şi, în momentul când ard, rostesc:

„Foc, focuţu’ meu,
Io-i durmi, tu nu durmi
Io-i somna, Tu nu somna...