Caută în folclor: boabe
Cu cât spicul de orez are mai multe boabe, cu atât se apleacă mai mult; cu cât este mai gol, cu atât stă mai ridicat.
Ziua cotcodaceste,
Ouale si le cloceste,
Cu boabe ea se hraneste,
Ziceti voi, cum se numeste?
Raspuns: Closca
Ghici ce este! are multe boabe, este verde dar se gaseste si mov.
Raspuns: Ciorchinele cu struguri
Are boabe hranitoare si mustati intepatoare.
Raspuns: Graul
Omul seamana-n ogor, Boabe, graul roditor, Si udat si ingrijit, Rodul iese insutit. Boabele duse la moara, Fac faina albisioara. Din faina, pana maine, Mama face buna.
Raspuns: Paine
Moara, fără apă, nu macină boabe.
Găina flămândă visează boabe.
Dă-i găinii o oală de boabe, ea tot iarbă ciuguleşte.
Găina care cotcodăceşte, capătă boabe multe.
Muştarul e iute, chiar dacă are boabe mici.
Un pitic, cumplit dusman,
Zi si noapte iese-n lan,
Roade spice, boabe fura
In pungutele din gura!
Raspuns: Harciogul
Descântec de Muma Pădurii (cu o cârpă scoasă din spatele cămăşii)
Descântec de Muma Pădurii:
Se leagă într-o cârpă scoasă din spatele cămăşii câte puţin din: tămâie neagră, tămâie albă, piper, silitră, pucioasă, lulachiu, sare, şarpe din coiul armăsarului, căpăţână de şarpe tăiată cu para de argint de la...
Băiatul cel bubos și ghigorțul
A fost odată un băiat. El, de la nașterea lui, se pomenise bubos. Ce n-a făcut el ca să se curețe de bube? dară în deșert. Băieții la joc și fetele la horă îl huiduia și fugiau de dânsul ca de o lepră.
Și...
Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei
A fost odată un împărat şi o împărăteasă. Amândoi erau oameni de treabă şi frumoşi. Ei se iubeau, nevoie mare! Dară erau tot mâhniţi şi amărâţi că nu făceau copii. Toate leacurile ce luase împărăteasa...
Departe, departe...
Departe, departe
Sub castanii din via părăsită, mai mulţi copilaşi, în cămăşi albe, mă înconjuraseră. Stam pe pământul cald, cu mâinile sub cap, privind adâncul cerului albastru, şi povesteam.
O fetiţă îmi sorbea cuvintele, dând într-o...
Poveste
O, poveşti, poveşti… lumea toată este o poveste, căci ce-a fost odată ca niciodată o fi fost ca şi astăzi, şi ce este astăzi va fi odată ca niciodată.
Câte focuri, câte lumânări şi câte văpaiţe n-ai ars, poveste, şi toate s-au stins,...
Crăciun și sfințenie-n Maramureș
Luminată și plină de încărcătură duhovnicească sărbătoarea Nașterii Domnului aduce în fiecare an sfânta bucurie a reîntâlnirii cu Pruncul Iisus Izbăvitorul și Mântuitorul.
Chemare tainică pentru fiecare...
Cerbul din Buznea: Verde foaie și-un dudău, Mare-i dealul la Bacău...
Cerbul din Buznea:
Verde foaie și-un dudău,
Mare-i dealul la Bacău,
Dar mai mare-i dorul meu,
Dorul meu si-al dumitale,
Merge singur pe cărare.
Pe cărarea lucioasă
Nimerii la altă casă
Unde bărbatul nu-i acasă,
Și bărbatu-i la...
Jocul caprei în folclorul românesc
Jocul caprei
În folclorul românesc, capra este considerata de români ca animalul care da semne dacă vremea va fi bună sau rea.
Jocul caprei, obicei popular românesc, practicat în seara de Anul Nou, cu etapele sale: omorârea, bocirea,...















