Caută în folclor: lacomia

Lăcomia strică omenia.

Lăcomia pierde omenia

Lăcomia n-are margini.

Lăcomia răneşte mai mult ca sabia cu două tăişuri.

Lăcomia ucide mai mulţi oameni decât sabia.

Lăcomia sparge sacul.

Lăcomia este rea şi păgubitoare boală.

Lăcomia de la aur la gunoi şi de la diamant până la sticlă se întinde.

Pricina tuturor păcatelor: lăcomia şi mânia.

Iubirea este oarbă, iar lăcomia, insaţiabilă.

Deprinde-te a stăpâni lăcomia, somnul, desfrânarea şi mânia ca să scapi de mari necazuri.

Cei mai mari vrăjmaşi ai omenirii se-nţeleg: lăcomia, lenea, desfătarea, beţia şi iubirea de slavă.

Cu înfrânare la mâncare şi băutură, lăcomia se biruieşte şi sănătatea se întemeiază.

Neghiniță

A fost odată o babă, bătrână, bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. Și mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască cu un copil, că n-avea decât pe unchiașul ei. Și unchiașul, ba la pădure, ba la...

Poveste țărănească

A fost odată un împărat. El avea trei feciori. Când fu la ceasul morții, își chemă feciorii și le zise:

– Feții mei, sunt cu sufletul la gură, precum mă vedeți; un lucru numai vă cei: în cele trei nopți după înmormântarea...

Un om lacom şi unul sărac sunt practic la fel.

Omul lacom caută zahărul şi în gaura furnicii.

Lăcomie: când deschizi ochii, crezi că totu-i al tău. Dar, când închizi ochii, nu vezi decât întuneric.

Dragostea crede cu lăcomie în tot ce îşi doreşte.

Omul lacom e cu un ochi la făină şi cu altul la slănină.