Caută în folclor: manie

Manierele îl arată pe om.

Sus în slava ceriului

Refren:

Sus în slava ceriului
Domnuleț, Doamne din cer
În mijlocul Raiului.


Mândră masă mi-e întinsă
Și de sfinți masa-i cuprinsă.


Dar Ia masa cine mi șade?
Șade Bunul Dumnezeu,


Cu loji...

Cat de bland fie, motanul tot zgarie cand se manie.

Doi feți cu stea în frunte

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat. Împăratul acesta stăpânea o lume întreagă, și în lumea asta era un păcurar bătrân și o păcurăriță, care aveau trei fete: Ana, Stana...

Ileana Simziana

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era...

Palatul de cleștar

Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.

Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...

Înşir-te mărgăritari

A fost odată un fecior de boier mare, şi după ce cutreierase ţările, răzbătând prin toate unghiurile, se întorcea la moşia sa. Şi trecând printr-o cânepişte, văzu trei fete ce munceau la cânepă. El îşi căuta de drum în...

Cel târziu la mânie e mai mare decât un viteaz.

Începutul mâniei este nebunia, iar sfârşitul ei e regretul.

A-ţi stăpâni o clipă de mânie înseamnă a evita un secol de regrete.

A reuşi să-ţi stăpâneşti un moment de mânie înseamnă a-ţi scuti un secol de remuşcări.

În timpul mâniei gândeşte-te la pericolul care poate urma.

Dacă eşti răbdător într-un moment de mânie vei scăpa de sute de zile de întristare.

Omul se cunoaşte în trei împrejurări: la mânie, la bani şi la pahar.

Cine e iute la mânie, e predispus totdeauna la nebunie.

Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti. Şi la mânie cu totul să zăboveşti.

Omul la mânie cade-n nebunie.

Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverşunează, ca focul când îl zgândări.

Cât de blând să fie motanul, tot zgârie când se mânie.

De ciudă şi de mânie, mă duc la beţie.