Caută în folclor: zorile
Dimineața lui Crăciunu'
Zorile-s dalbe, zori de ziuă
Dimineața lui Crăciunu'
Să le-aduc la acest om bunu',
Zorile-s dalbe, zori de ziuă
Să le-aduc la acest om bunu'.
Intră-n casa, pune masă
Zorile-s dalbe, zori de ziuă
Intră-n...
Sunt surori cu florile
Albe cum sunt zorile
Cand in fata le adun
Fara frica de sapun
Iar de nu,
Nici nu mai spun
Raspuns: mainile
Ion cel Sărac și Zâna Lacului
Cică au fost undeva într-o ţară un om şi o femeie, şi cât au trăit au tot argăţit pe la boieri. Dar din munca lor nu se alegeau cu nimic. De slujeau pe haine, se ponoseau, de slujeau pe bani, se cheltuiau, de...
Florița din codru
A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.
În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...
Găina nu poate vesti zorile.
Doi feți cu stea în frunte
A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat. Împăratul acesta stăpânea o lume întreagă, și în lumea asta era un păcurar bătrân și o păcurăriță, care aveau trei fete: Ana, Stana...
Ileana cea șireată
A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odinioară un împărat care avea trei fete, dintre care cea mai mare era frumoasă, cea mijlocie și mai frumoasă, iar cea mai tânără Ileana atâta de frumoasă încât...
