Descântec de deochi: Vine ciuta de la munte Lingându-şi puii pe frunte...

Descântec de deochi:

Vine ciuta de la munte
Lingându-şi puii pe frunte.
Îi linge pe pistricei
Şi pe cei frumuşei.
Şi eu pe N. îl ling -
De deochi,
Dintre ochi.
Cât o sta vântu-n gard
Atât să stea deochiu-n cap,
Şi să fugă prin sat
Ca un câne turbat
Cu coada îndoită,
Cu gura căscată
Şi unde-o cădea
Acolo s-o frângea,
Acolo o muri.
Pe N sa-l lase
Curat luminat,
Cum Dumnezeu l-a lăsat!
Marcel Olinescu - Mitologie Românească

Vrăji și descântece Româneşti


Evaluați acestă postare:
Generează un alt cod=