Erotismul în cântecele populare

Muza acestui articol a fost cântecul Hai vecine bate cuiul! interpretat de către Rodica Mitran şi Dănuţ Dinca. Versurile în jurul cărora voi încerca schiţarea unui ironic comentariu sunt următoarele:

Măi vecine dă-mi un cui
C-am rupt capul patului

Eu nu pot cuiul sa-l bat

Şi bărbatul mi-e plecat

Vecinu-ţi repară patul
Chiar de ţi-e plecat bărbatul

Singură nu ai putere

Că eşti o beată muiere


Refrenul:
Hai vecine bate cuiul

C-am pus la frigare puiul

Uite asa îmi place mie

Vecină ai omenie


Dacă tot m-ajuţi vecine

Te rog să baţi cuiul bine

Să-l baţi bine cu ciocanul

Să ţină patul tot anul

Ascultă-mă tu pe mine

Că un singur cui nu ţine

Măcar două trei să bat

Să dorm liniştit in pat

Vecina e norocoasă
Te pricepi la toate în casă

Eu n-am avut vecine

Noroc de bărbat ca tine

Ei vecină ce să-ţi zic
Stăm aproape nu-i nimic

Numai gardul dacă-l sar

Pe toate ţi le repar.


Debutul cântecului este marcat de o adresare aparţinând unei vecinei către vecinul ei. Această adresare nu este una obişnuită, ea are în centru verbul la modul imperativ dă-mi, care sugerează o poruncă, aceasta dorind cu îndârjire un cui care să fie bătut la capul patului stricat.

Absenţa soţului îi creează acesteia un gol imens in inimă, motiv pentru care caută să-l umple cu orice preţ, chiar si cu un vecin care să aibă un cui.

Structura morala a acestei prezenţe feminine este una foarte complexă şi supusă perfecţiunii, căci are pretenţia unui cui bătut bine.

Viziunea erotică din aceste versuri nu este greu de regăsit, ea se învârte în jurul cuiului, simbolul unui axis mundi în raport cu împlinirea dorinţei lor.

Versul Hai vecine bate cuiul se repetă obsesiv la nivelul întregului cântec, marcând astfel dorinţa de nestăvilit a femeii care e în căutarea erosului. Această căutare s-au împlinire a dorinţei erotice se încheie cu un ospăţ pantagruelic, (friptură de pui pregătită chiar de ea), fapt care îl satisface pe deplin pe bărbat. El îi atribuie acesteia calităţi deosebite precum, omenia. Însă această trăsătură pozitivă vine în contradicţie cu alta negativă, regăsită spre sfârşitul cântecului.

Femeia nutreşte sentimente de invidie asupra vecinei sale, căci are parte de un bărbat bun la toate, iar aceasta imagine universală în care e pus bărbatul îi oferă un statut superior şi râvnit. Aşadar acest luceafăr blând al cuiului se zbate între două lumi, cea a nevestei si cea a vecinei. Destinul său este unul zbuciumat, damnat ca în această viaţă să nu poată fi bărbatul unei singure femei. Într-adevar ţin să mulţumesc autorului acestui cântec pentru că ne-a prezentat într-o formă artistică un fond atât de profund care tratează un subiect nesecat, erosul. De asemenea ţin să mulţumesc pentru caracterul educativ şi moral al acestor versuri, caracter care serveşte drept model de conduită.

Miercuri, 12 septembrie 2012
Autor: Potoroacă Elena

Videos


Rate this article:
Generează un alt cod=