Descântec de Muma Pădurii:
Se leagă într-o cârpă scoasă din spatele cămăşii câte puţin din: tămâie neagră, tămâie albă, piper, silitră, pucioasă, lulachiu, sare, şarpe din coiul armăsarului, căpăţână de şarpe tăiată cu para de argint de la...
Descântec de muma pădurii:
A plecat cutare pe cale,
Pă cărare,
Și s-a-ntâlnit în cale,
În cărare,
Cu muma pădurii,
Cu miază-noapte,
Cu vânturili,
Cu vârtejurili,
Cu spaima copiilor.
Toate pe cutare l-a speriat,
L-a ciupit....
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă-rudă,
Vino dă ne udă
Cu găleata-leata
Peste toată ceata.
De joi până joi
Să dea nouă ploi,
Să dai cu sapa
Ca să curgă apa,
Porumbii să crească,
Grâu' să rodească.
Să nu dai cu...
Descântec de asorit:
(insolație)
Soare fârfăit,
Soare cârcăit,
Alege-te, culege-te,
Din mațe,
Și de sub mațe,
Din plămâni,
Și te du și te joacă,
Cu văduva grasă,
Pe coasta cu purcei
Cu aliguțitor de viței,
În vatră cu cenușa,...
Descântec de pocit:
A plecat Irod cu Irodiasa,
Cu fetele lui,
Și cu băieții lui,
Cu slugile lui
Și cu slujnicele lui,
Cu izbitoarele,
Și cu zghiuitoarele,
Cu frumoasele
Și cu vântoasele.
Pe drum mergând,
Și jocuri jucând,...
- Bună ziua, apă mare,
Doamnă mare!
- Mai şezi!
- N-am venit să şez,
Ci am venit să te dăruiesc cu mei,
Tu să dăruieşti pe N. cu o sută de zmei,
Martorii lui să se sfrijească,
La judecători în divan să se...
Descântec de gâlci
Au plecat gâlcile să pască,
Trei mătuşi să le păzească:
Una şchioapă nu putea,
Alta oarbă nu vedea
Şi-una surdă n-auzea.
Şi veniră cinci cu măciuci
Şi tăbărâră pe gâlci,
Şi le bătură,
Şi le ciocniră,
Până mii de...
De şarpe:
(descântă cu mâneca, freacă cu sare, cu boj şi cu frunză de alun)
Păsărica pistrue pe buştean să suie
Buşteanul să aprinde
Bojul şi alunul săre şi stinge
Viţă de vie uscată peste gard aruncată
Muşcătura de şarpe vindecată...
Farmec/vrajă de dragoste cu fotografii:
Ai nevoie de:
- o fotografie cu persoana la care visezi
- un fir roșu, lung
- o monedă
- o bucată de material textil, roșu.
Pentru a obține rezultatul dorit, trebuie să pui moneda pe...
Farmec (vrajă) de dragoste cu miere
Pentru vraja de iubire cu miere, ai nevoie de:
- un borcan,
- câteva linguri de miere,
- câteva petale de trandafir roșu,
- ulei de santal,
- o lumânare roșie,
- o bucată de hârtie,
- un pix cu...
Descântec "de bubă":
Ciutele din Recea
Mare nuntă-şi face:
C-un cap mare de berbece.
Câte ciute, câte mute,
Câte moine, câte bube,
Pe toate la nuntă le-o chemat,
Numai pe astă bubă n-o chemat.
Ea de ciudă şi de bănat,
Vârful i...
Descântec de Muma Pădurii
Tu, colţato,
Ce vii aşa spăimântată
Şi despletită,
Aşa grozav de urâtă,
Că spăimântezi copiii,
Cu dinţii ca secerile?
Cu secerea te-oi înţepa,
CU tămâie de la Bobotează te-oi afuma
Şi în apă mare te-oi...
Amin! Amin!
Cosmă, Dămin!
Unde purcezi,
Codrii ciuntezi,
Toate fântânele,
Toate izvoarele,
De mâluri
Şi de gloduri
Să le curăţeşti,
Să le limpezeşti,
Lungoarea s-o izgoneşti,
Lungoarea prin foame,...
Nouă sfinte Şoimane,
Cu nouă lopăţele,
Cu nouă măturele,
Cu rochii negre-mpodobite,
Cu salbe de galbeni gătite,
Cu rochile rotate,
Cu iile rourate,
Cu sălbele pe chept lăsate,
De la apus s-a ridicat,
La...
Descântec de matrice:
- Se ia untură râncedă, veche de mai multi ani, și aceea se pune într-un vas.
- Apoi, cu un cuțit de șatră, închegător și barem cu doua tăișuri, la care cuțit e de lipsa să fie ceva parte făcută din aramă, ținându-le în...
Sub o tufă-n poieniță
Este-o fântâniță
Și-n fântână-o pietricică
Rece, vinețică,
Și sub piatra-un șerpurel
Cu dinți de oțel.
Dinții apuc de piele, pielea de carne, carnea de os
Și prin trup trece un...
Descântec de îndesoare:
Dacă cuiva îi este rău și are scaun prea des, atunci trebuie să-i descântăm de îndesoare. Mergem la Cernișoară și aducem nouă pietricele albe curate și luăm apă de trei ori din trei locuri, mergând pe apă în sus, și de...
Peaza (paza) e o insectă neagră şi mare care vine să pocească copiii nou născuţi şi mamele lor. Descântecul se face întotdeauna în ziua de marţi. Descântătoarea ia o frânghie de breciri din care măsoară 3 coţi şi zice:...
Descântătoarea ia un topor, merge mai întâi spre răsărit, în unghiul casei de către icoane, şi făcânt cruce cu toporul zice:
Ho! vacă roşă,
Poroşă!
Ho! vacă neagră,
Poneagră,
Nu te...
O purces N.
Care-i apără Rusaliile,
Pe cale,
Pe cărare
Şi la mijloc de cale
Cu Rusaliile întâlnitu-s-o,
În faţa lui izbitu-s-o,
Mâinile dămblăgitu-i-a,
Vinele la picioare zgârcitu-i-o,
Pieptul în sus...
