Vrăji și descântece - Top

Descântec de sănătate

Cea mai mare avere a omului este sănătatea, toate celelalte decurgând de aici. Când nu suntem sănătoși nu știm ce bogăție aveam, abia când ne îmbolnăvim devenim conștienți de ce am pierdut. E bine ca din când în când să...

Vrăji și descântece româneşti despre sănătate, suflet, anotimp, lege, bogăție, viață, început, îngrijorare, spirit

Descântec de șopârlariță: Nouă fete, nouă babe, Nouă șopârlarițe...

Descântec de șopârlariță:

Nouă fete, nouă babe,
Nouă șopârlarițe.
Nicio fată, nicio babă
Nicio șopârlariță.
A coborât sfântul,
Preasfântul Apostol Petru
L-a luat de mână,
De mâna cea dreaptă.
Și l-a dus pe cale,
Pe cea cărare,
Pe...

Vrăji și descântece româneşti despre rău, sănătate, frumusețe, dumnezeu, față

Descântec de reumatism: Reumatism cu rosuri, Reumatism cu muieturi...

Descântec de reumatism:

Luăm într-un vas rachiu sau unsoare de porc, și cu un cuțit, ori foarfece, ori busuioc, ori magheran facem cruci în rachiu ori în unsoare și zicem:

Reumatism cu rosuri,
Reumatism cu muieturi.
Reumatism prin...

Vrăji și descântece româneşti despre ajutor, sănătate, față, rău

Descântec de judecată

- Bună ziua, apă mare,
Doamnă mare!
- Mai şezi!
- N-am venit să şez,
Ci am venit să te dăruiesc cu mei,
Tu să dăruieşti pe N. cu o sută de zmei,
Martorii lui să se sfrijească,
La judecători în divan să se...

Vrăji și descântece româneşti despre nimic, judecată, limbă, zi, rău, zi de naștere, nume, pământ, lume, apă

Descântec de mușcatul șerpilor

Sub o tufă-n poieniță
Este-o fântâniță
Și-n fântână-o pietricică
Rece, vinețică,
Și sub piatra-un șerpurel
Cu dinți de oțel.
Dinții apuc de piele, pielea de carne, carnea de os
Și prin trup trece un...

Vrăji și descântece româneşti despre pietre

Descântec de bubă rea la stomac: Buba bubelor, Sora ciumelor,...

Descântec de bubă rea la stomac:

Buba bubelor,
Sora ciumelor,
Bubă ţigănească,
Bubă oiască,
Bubă căiască,
Bubă porcească,
Bubă băcească,
Ieşi de la...
Din creştetul capului,
Din moalele capului,
Din nările nasului,
Din...

Vrăji și descântece româneşti despre soare, cer, față

Descântec de șopârlariță: Șopârliță lungariță...

Descântec de șopârlariță:

Luăm miere de albine și zicem:

Șopârliță lungariță,
Fugi de la (cutare).
Să mergem, să fugim
Că iese neagra tomoiaga,
De sub pat:
Și ți-o tăia vinele,
Și ți-o seca rădăcinile.
În grumaz nu prinde,...

Vrăji și descântece româneşti despre limbă, dumnezeu, bine

Descântec de matrice, pentru a fi binecuvântată a avea copil

Lunea de dimineaţă, până a nu răsări Soarele, se descântă deasupra unui pahar de rachiu ori de vin, sau de borş din care n-a gustat încă nimeni, de trei ori una după alta,...

Vrăji și descântece româneşti despre fizică, copii, indiferență, suferința, soare, cuvânt, inimă, dumnezeu, foame, pace

Descântec de întors urma (folosind cămaşa femeii însărcinate)

Descântec de întors urma

Moaşa ia cămaşa femeii însărcinate căreia i s-au facut farmece de către o alta, vrând sa-i ia locul lângă bărbat, şi-i descântă întorcând-o încontinuu şi pe faţă şi pe dos:

Cine o fi făcut cu una,
Io-i întorc cu...

Vrăji și descântece româneşti despre bărbat, magie, naștere, milă, dumnezeu, față

Descântec pe ursită: Descântecul de la mine, Leacul de la Dumnezeu...

Descântec pe ursită:

(se rostește de nouă ori în sir)

Descântecul de la mine,
Leacul de la Dumnezeu.
A plecat N.
De la casa lui,
De la masa lui,
Sănătos,
Voios,
Și-a luat-o pe cale,
Pe cărare.
Când a fost la miez de miez de...

Vrăji și descântece româneşti despre diavol, destin, naștere, pământ, sănătate, moarte, lacrimi, dumnezeu, cer, vis

Descântec de pocitură

Păsărică albă
Cu aripa albă!
Din piatra-ai crescut,
Cu nori te-ai bătut,
Trei picături din tine-au căzut:
Una de lapte, una de vin
Și una de venin.
Cel ce-a băut laptele s-a săturat,
Cel ce-a băut vinul s-a...

Vrăji și descântece româneşti despre băutură, vin, clipă, pietre

Descântec de dragoste (se pune miere şi sare pe un vătrai)

Descântec de dragoste:

Se pune miere şi sare pe un vătrai, apoi se bagă vătraiul pe o vatră încinsă rostind:

Tu, sare mare,
Tu, miere mare,
Eu te încinz,
Te aprinz,
Tu să te încinzi,
Să te aprinzi,
Cum te incinzi,
Cum te...

Vrăji și descântece româneşti despre foc, iubire, inimă, somn, mâncare

Descântec de gâlci: Plecară gâlcile, Motofâlcile,...

Descântec de gâlci

Plecară gâlcile,
Motofâlcile,
Vacile să le pască,
Trei mătuşi să le păzească:
Una oarbă,
Una surdă
Şi una mută.
A oarbă nu văzu,
A surdă n-auzi,
A mută nu putu să dea chiot.
Veniră lupii
Şi le mâncară,
Şi...

Vrăji și descântece româneşti despre folclor

Descântec pe scrisă

Se ia o batistă, mărgelele sau betele unei fete sau unui băiat, care vrea să i se facă pe scrisă şi se ameninţă cu ele spre o stea mai luminoasă dinspre răsărit. Dacă steaua nu se mişcă din loc se zice că moare ursita, iar...

Vrăji și descântece româneşti despre stele, acasă, vis, limbă, zi de naștere

Descântec de Samcă

A purces pe cale, pe cărare, N.
Când, la jumătate cale,
L-a întâlnit o Samcă cu patru picioare,
Cu păr de urs îmbrăcată până în pământ.
Bine l-a întâlnit,
Trupul i-a schimonosit,
Pieptul i-a stricat,
Ochii i-a...

Vrăji și descântece româneşti despre nume, ochi, sânge, băutură, urâțenie, medicină, răutate, foc, sfârșit, stele

Descântec de Muma Pădurii: Copii cărora li se fură somul...

Descântec de Muma Pădurii:

Copii cărora li se fură somul sunt descântaţi la uşă cu toporul în apă neîncepută, cu lumânărică şi lemn de alun:

Tu Muma Pădurii,
Tu Păduroiule,
Cu vacele vii,
Cu vacele să te duci,
De la N. să fugi....

Vrăji și descântece româneşti despre copii, eroism, credință, tradiție, răutate, valoare, urâțenie, inimă, vechi, stat

Descântec „de întors inima” (împăcare): Eu voi întoarce ulcica asta

Descântec „de întors inima” (împăcare)

Eu voi întoarce ulcica asta
Şi ulcica întoarce vatra
Şi vatra întoarce soba
Şi soba întoarce grinzile cu horna,
Şi grinzile întorc podelele,
Leaţurile şi şindilele,
Şindilele întorc crângurile...

Vrăji și descântece româneşti despre iubire, inimă

Ritual pentru bani (situația financiară proastă)

Ritual pentru bani:

Dacă situația dumneavoastră financiară este foarte proastă și doriți să o îmbunătățiți, trebuie să știți că prin acest ritual, veți putea obține suma de bani strict necesara pentru dorințele dumneavoastră. Dacă deja aveți o...

Vrăji și descântece româneşti despre dumnezeu, exemplu, lună, zi, bani, voce, dorință, simbol, noroc, timp

Descântec de ursit: Lună, lună, Vârgolună...

Descântec de ursit:

Lună, lună,
Vârgolună,
Tu eşti mândră şi frumoasă,
Tu eşti a nopţii crăiasă.
Tu cal ai,
Dar frâu nu ai,
Na-ţi ţie brâul meu
Şi fă frâu calului tău,
Să mergi după ursitul meu.
De a fi de-aici din sat,
de-a fi...

Vrăji și descântece româneşti despre destin, naștere, lună, vis, magie, credință, noapte, mamă, obiceiuri

Descântec de strigoi (cu trei fire de busuioc şi un ou ouat de o găină neagră)

Descântec de strigoi:

Se iau trei fire de busuioc şi un ou ouat de o găină neagră într-o sâmbătă pe la asfinţitul soarelui şi se descântă la capul bolnavului de trei ori în trei zile succesive, şoptindu-i-se:

Un om mare, roşu,
Luă secure...

Vrăji și descântece româneşti despre suflet, medicină, inimă, timp, zi, cer, acasă

Descântec de spaimă

Borză îmborzată,
Borză blestemată,
Cu dinţii rânjiţi,
Cu ochii beliţi,
C-urechi dâbălată,
Cu gura căscată,
Cu mâni crăpăcioase,
Cu mâni flotocoase,
Încotro ai purces,
Cu dinţii rânjiţi,
Cu ochii beliţi?
- Am...

Vrăji și descântece româneşti despre sânge, viață, soare, ochi, naștere, inimă, dumnezeu, rău

Descântec de plămădirea inimii

Descântec "de plămădirea inimii"

A plecat strigoaica
Din casă în casă,
Din coş în coş,
Şi-a găsit
Toate casele-ncuiate,
Toate uşile astupate,
Numai la N.
Casa descuiată,
Uşa destupată,
Coşul desfundat.
În casă cum intră,
La N....

Vrăji și descântece româneşti despre acasă, inimă, sânge, nume, cer

Descântec de şoimane

Nouă sfinte Şoimane,
Cu nouă lopăţele,
Cu nouă măturele,
Cu rochii negre-mpodobite,
Cu salbe de galbeni gătite,
Cu rochile rotate,
Cu iile rourate,
Cu sălbele pe chept lăsate,
De la apus s-a ridicat,
La...

Vrăji și descântece româneşti despre putere, seducție, dans, folclor, lume, băutură, obiceiuri, rugăciune, trecut, lucruri

Descântec pentru luat mana de la vite

Vrăjitoarea care are de gând să ia mana de la vite pleacă pe la doua ore din noaptea de Sf. Gheorghe din sat la câmp, muta, fără să scoată un cuvânt din gura. Ajungând la câmp, unde știe ea că are să vină...

Vrăji și descântece româneşti despre cuvânt, vinovăție, copii, acasă, noapte

Descântec de izdat

Izdatul este o boală de inimă ce se manifestă prin slăbiciuni, dureri ascuţite la inimă sau chiar sub inimă. Femeia care descântecă îşi face întâi cruce de trei ori şi zice:

Crăpi izdate,
Necurate
O dată.
Crăi...

Vrăji și descântece româneşti despre durere, inimă, boală, femeie

Descântec de dragoste: Plecai în luncă, în Sfânta Duminică

Descântec de dragoste

Plecai în luncă,
în Sfânta Duminică,
pe potecă necălcată,
pe rouă nescuturată,
prin dragoste neadunată,
poteca dac-o călcai,
roua că o scuturai
și dragostile le adunai
si-n astă apă
si-n astă cană
le băgai
și...

Vrăji și descântece româneşti despre iubire, corp, magie, lume, față, apă

Descântec de deochi (se spune suflându-se asupra bolnavului de trei ori)

Descântec de deochi:

Se spune descântecul suflându-se asupra bolnavului de trei ori:

Fugi, deochi, dintre ochi,
Fugi, deochetură,
Că te-ajunge vânt din gură.
Fugi, deochiat,
Că te-ajunge vânt turbat.
Fugi, deochi, dintre ochi,
Că...

Vrăji și descântece româneşti despre ochi, soare, inimă, față

Descântec de rânză

Plecă N. pe cale,
Pe cărare,
Se întâlni cu Sfintele în cale,
Şi-l întrebară: - Unde te duci,
Ce lucrezi
Şi unde te călătoreşti?
Înaintea cocoşilor
Îl frânseră,
Îl uciseră,
Până rânza îi şi pierdură.
Rămase cu...

Vrăji și descântece româneşti despre rugăciune, oameni, nume, soare, ochi

Descântec de săgetătură: A purces Pe cale, pe cărare

Descântec de săgetătură:

A purces N.
Pe cale, pe cărare,
Gras și frumos,
Tare și voios.
La mijloc de cale întâlnitu-l-a
Leul cu leoaica,
Zmeul cu zmeoaica,
Rodie Doamna cu toate fetele
Și toate nevestele
Și a zis să le cânt...

Vrăji și descântece româneşti despre jocuri, lacrimi, băutură, sânge, față, cer, lume, frumusețe, pământ, milă

Descântec de junghi

Stai junghi, nu junghie! Că mă duc la arat și la sămănat.
Stai, că dacă nu-i sta, munca cânepei ț-oi da!
Stai, că ma duc la cules și mă duc la topit,
Stai, junghiule, stai, că dacă nu-i sta, munca cânepei ț-oi da!...

Vrăji și descântece româneşti despre muncă, ochi, nimic, apă, foc, față

Descântec pentru scoaterea dracului din om

Doamne, Dumnezeule,
Mă rog, Doamne, ţie!
Ascultă cuvântul meu
Să scot pe Iuda din N.
Să se ducă în mare şi-n nisip
Când o număra nisipul din mare
Atunci să vina-napoi!
Atunci şi nici atunci....

Vrăji și descântece româneşti despre fum, adevăr, cuvânt, vinovăție, apă

Descântec pentru scoaterea dracului din baltă

Se ia o vergea de sânger, se merge seara la balta din apropierea unei fântâni. Cu descântătoarea trebuie să fie şi fata care vrea să cheme pe Dracul. Cu vergeaua se bate balta de 9 ori:

Să ieşi...

Vrăji și descântece româneşti despre vinovăție, țară, lume, mamă, față, apă

Descântec de deochi: Vine ciuta de la munte Lingându-şi puii pe frunte...

Descântec de deochi:

Vine ciuta de la munte
Lingându-şi puii pe frunte.
Îi linge pe pistricei
Şi pe cei frumuşei.
Şi eu pe N. îl ling -
De deochi,
Dintre ochi.
Cât o sta vântu-n gard
Atât să stea deochiu-n cap,
Şi să fugă prin...

Vrăji și descântece româneşti despre stele, ochi, dumnezeu

Descântec la stea (se face o cocă din 3 degetare de făină, de apă și de sare)

Descântec la stea:

Se face o cocă din 3 degetare de făină, de apă și de sare. Se coace în cuptor şi apoi se mănâncă fără să se bea apă după ea. După aceea fata trebuie să meargă în grădină, să se pună în genunchi cu faţa către steaua pe care...

Vrăji și descântece româneşti despre stele, zi de naștere, apă, față, țară, băutură

Descântec împotriva Zburătorului

Se ia apă neîncepută şi se toarnă într-o căldare. Se iau apoi 9 feluri de plante şi se pun în căldare spunând:

Avrămeasă,
Cristineasă,
Leuştean
Şi odolean,
Mătrăgună,
Sânge de nouă fraţi,
Iarba...

Vrăji și descântece româneşti despre femeie, ființă, literatură, simbol, bărbat, timp, față, apă, spirit

Descântec de Pează

Peaza (paza) e o insectă neagră şi mare care vine să pocească copiii nou născuţi şi mamele lor. Descântecul se face întotdeauna în ziua de marţi. Descântătoarea ia o frânghie de breciri din care măsoară 3 coţi şi zice:...

Vrăji și descântece româneşti despre naștere, față, vreme, copii, zi, zi de naștere

Descântec de ursită pentru naşterile întârziate

Descântătoarea ia un topor, merge mai întâi spre răsărit, în unghiul casei de către icoane, şi făcânt cruce cu toporul zice:

Ho! vacă roşă,
Poroşă!
Ho! vacă neagră,
Poneagră,
Nu te...

Vrăji și descântece româneşti despre copii, sărăcie, noapte, acasă