Descântec pentru strigarea ursitului: Tu ești foc, focșorul meu,...
3.67/5 (3 voturi)
adaugă un comentariu
Descântec pentru strigarea ursitului:
La ora nouă marți seara, cu o seceră părăsită, adună jarul de pe vatra cuptorului, zicând cuvintele de mai jos. Cu o lopățică de lemn, sapă pământul atâta timp cât ține descântecul; sau cu trei crenguțe de prun, sau de stejar, sau de soc, lovește pământul, zicând următoarele:
Tu ești foc, focșorul meu,
Eu sunt domn, domnuțu tău.
Eu m-oi culca, tu nu te-i culca
Eu oi dormi, tu n-oi dormi,
Ci te fă șarpe, laur-balaur,
Cu solzii de aur.
Cu nouăzeci și nouă
De guri mușcătoare,
Cu nouăzeci și nouă de limbi împungătoare,
Cu nouăzeci și nouă de picioare împroșcătoare,
Cu nouăzeci și nouă de cozi lovitoare.
Și te du în lume,
Peste lume,
La ursitul meu anume.
Cu gurile mușcă-l,
Cu limbile împunge-l,
Cu picioarele împroașcă-l,
Cu cozile lovește-l,
Și la mine adu-l.
De-i în pat, aruncă-l sub pat.
De-i pe scaun aruncă-l sub scaun.
Nu-i de a fi, nu-i de a trăi,
Până la mine n-o veni.
La ora nouă marți seara, cu o seceră părăsită, adună jarul de pe vatra cuptorului, zicând cuvintele de mai jos. Cu o lopățică de lemn, sapă pământul atâta timp cât ține descântecul; sau cu trei crenguțe de prun, sau de stejar, sau de soc, lovește pământul, zicând următoarele:
Tu ești foc, focșorul meu,
Eu sunt domn, domnuțu tău.
Eu m-oi culca, tu nu te-i culca
Eu oi dormi, tu n-oi dormi,
Ci te fă șarpe, laur-balaur,
Cu solzii de aur.
Cu nouăzeci și nouă
De guri mușcătoare,
Cu nouăzeci și nouă de limbi împungătoare,
Cu nouăzeci și nouă de picioare împroșcătoare,
Cu nouăzeci și nouă de cozi lovitoare.
Și te du în lume,
Peste lume,
La ursitul meu anume.
Cu gurile mușcă-l,
Cu limbile împunge-l,
Cu picioarele împroașcă-l,
Cu cozile lovește-l,
Și la mine adu-l.
De-i în pat, aruncă-l sub pat.
De-i pe scaun aruncă-l sub scaun.
Nu-i de a fi, nu-i de a trăi,
Până la mine n-o veni.
Auzit de la Diaconescu Maria, din Armășești
Vrăji și descântece Româneşti
Nu există comentarii!
Evaluați acestă postare:
=
