Sărbătoarea de Sfântul Andrei între magie și credință

Sărbătoarea de Sfântul Andrei între magie și credință

Spațiul romanesc este bogat în tradiții și superstiții care au dăinuit de-a lungul timpului, ajungându-se la o simbioza intre credința ortodoxa și vechile ritualuri ale acestor locuri, rezultatul find tradiții unice pline de farmec si culoare. Romanii sarbatoresc pe data de 30 noiembri e pe Sfantul Andrei, primul apostol al romanilor, cel care a poposit pe meleagurile geto-dace pentru a propavadui Legea cea Noua, a Domnului Isus. Atunci apostolul Andrei și-a inceput lucrarea, aceea de a raspandi credinta crestina, povestind despre Domnul Isus si despre minunile sale. Cei care au imbratisata atunci religia crestina, in numar de 3000, au fost botezati de catre apostol cu apa izvorata din piatra seaca. Izvorul cu apa cristalina si rece a aparut ca prin minune dupa ce apostolul Andrei a lovit cu toiagul in piatra si a poruncit pietrii sa dea apa. Momentul ne aminteste de unul similar, mentionat de Biblie, protagonistul fiind de aceasta data Moise care asemeni lui Andrei loveste piatra in desert si porunceste sa iasa apa din piatra seaca.

Astazi exista in apropierea pesterii unde a sihastrit Sfantul Andrei manastirea Dervent, la aproximativ 20 de kilometri de granita cu Bulgaria. Aceasta manastire este consemnata ca fiind cea mai veche asezare monahala de pe teritoriul romanesc, asezata pe harta vechiului Imperiu Roman, in sudul regiunii Scythiei Minor, intre localitatileTomis si Durostorum. In pestera in care a trait si s-a rugat apostolul Andrei inca mai exista piatra de altar care i-a slujit la capatai apostolului.Tot la Dervent se afla patru pietre in forma de cruce, despre care se spune ca au rasarit din pamant dupa martirizarea a patru misionari ai apostolului Andrei, un preot si trei fecioare care au continuat lucrarea sfantului in zona. Prinsi de autoritatile romane, care socoteau religia crestina in afara legii, acestia au fost condamnati la moarte in momentul in care au refuzat sa se lepede de credinta crestina. Dupa moartea lor, au rasarit din pamant cele patru cruci, fiecare din ele fiind plasata pe locul unde s-a aflat cate un martir; Crucea Sfanta, facatoare de minuni a aparut pe locul unde se afla preotul, in partea stanga a bisericii iar celelalte trei cruci au aparut pe locul unde se afla fecioarele, in fata Sfantului Altar.

Sarbatoarea de, Sfantul Andrei este una de mare importanta pentru romani, milioane de romani purtand numele sfântului cu mândrie. Sfantul Andrei a fost primul dintre ucenicii Mantuitorului, primul chemat, cel care a crestinat spatiul romanesc, patriarh si protector al tuturor romanilor. Andrei era pescar ca si fratele sau Simion, Sfantul Petru de mai tarziu; cei doi locuiau in localitatea Betsaida din Galilea. Andrei a fost mai intai ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul si mai tarziu a fost martor al botezului lui Isus, fiind printre cei prezenti atunci cand Dumnezeu s-a aratat pentru prima data.

Noaptea Sfântului Andrei, adică noaptea dinspre 29 spre 30 noiembrie, este considerată în tradiția populară o noapte magică în care Sfântul Andrei coboară și împarte hrană pentru lupi, pregătindu-i astfel pentru iarnă ce urmează.

De-a lungul timpului, în credința populară s-au dezvoltat o mulțime de tradiții în legătură cu această zi sfântă. Cu această ocazie, se respectă o mulțime de tradiții și obiceiuri.

Legenda Sfântului Andrei spune că acesta a fost călăuzit de lupi prin ținuturile Dobrogei până la o ascunzătoare potrivită. Totodată, lupul este simbolul civilizației dacice. Astfel s-a creat o legătură între Sfântul Andrei și sărbătorirea Anului Nou dacic, conform documentelor istorice, cele două suprapunându-se.

Din acest motiv, sărbătoarea Sfântului Andrei poartă cu sine o serie de simboluri precreștine și este numită „Noaptea Strigoilor” sau „Halloween-ul românesc”, ca urmare a îmbinării lumii reale cu lumea de dincolo, cea a morților.

Sărbătoarea de Sfântul Andrei este recunoscută grație tradițiilor și obiceiurilor care se practică atât ziua cât și noaptea. Astfel, în ziua de Sfântul Andrei nu este voie să se muncească pentru a nu se apropia lupii de ogradă, nu este voie să se dea cu mătura, să se pieptene, să se dea gunoiul afară din casă, să se zgârie, să se dea de pomană sau să se dea cu împrumut.

Este recomandat ca oalele și cănile din casă să se întoarcă cu fundul în sus. Pentru a alunga spiritele rele din casă și din gospodărie, oamenii folosesc usturoi și cruciulițe făcut de mâinile copiilor. Tradiția spune că în noaptea de Sfântul Andrei este bine să ungi pragul casei cu usturoi, ușile, geamurile, dar și toate locurile pe unde spiritele rele ar putea intra în casă. La sate, se punea usturoi chiar și în grajdurile animalelor, pentru a le feri de rele.

Tradiții și superstiții Româneşti


Evaluați acestă postare:
Generează un alt cod=  



Tradiții și superstiții similare

Jocul caprei în folclorul românesc

Tradiții și superstiții

Plugul și Plugușorul

Tradiții și superstiții