Crăciun și sfințenie-n Maramureș
votează acum
adaugă un comentariu
Crăciun și sfințenie-n Maramureș
Luminată și plină de încărcătură duhovnicească sărbătoarea Nașterii Domnului aduce în fiecare an sfânta bucurie a reîntâlnirii cu Pruncul Iisus Izbăvitorul și Mântuitorul.
Chemare tainică pentru fiecare dintre noi de a porni cu gând bun, fiecare, drumul magilor din răsărit, însoțiți de steaua credinței cu dorința de
a-L reîntâlni pe Cel care, mereu iertător, a îndumnezeit lumea prin valoarea Nașterii și a Jertfei Sale.
Vestea Nașterii Mântuitorului a împlinit proorocia, a împlinit însăși făgăduința lui Dumnezeu de a ne reabilita din întinăciunea fărădelegilor în care a căzut neamul omenesc prin păcatul neascultării protopărinților (Adam și Eva) noștrii.
Dumnezeu se face om pentru ca omul muritor și supus păcatelor să fie îndumnezeit.
Cuvântul ,,Crăciun” este înrudit cu termenul de origine latină ,,creatio” (latină cultă), iată înțelesul, semnificația precum o creație, Dumnezeu coborând în lume cu scopul rezidirii acesteia aducând împăcarea cu Fiul Său, Cel ce va ridica păcatele lumii, începutul noii creații prin Adam cel nou.
Plină de parfum divin, minunata sărbătoare a Nașterii Domnului (Crăciunul) revine iar că prilej de bucurie. Cei mici își luminează copilăria acestor zile deosebite semănând bucurie prin vestea colindelor, recompensați fiind cu daruri creștinește dăruite.
Maramureșul îmbracă sfânta haină a acestor sărbători poate mai deosebit ca niciunde în lume. Colindele, asemeni unor rugi înălțate spre ceruri deschid ușile inimilor și a caselor de maramureșeni vrednici, cu frică și respect pentru Dumnezeu, bucurându-i deopotrivă.
În Sfânta Noapte nu doarme nimeni căci de la casă preotului încep cetele de colindători, precum un regal, ducând pretutindeni salba lor de colinde. Apoi obiceiuri rămase din moși strămoși, păstrate cu sfințenie întregesc frumusețea sfintelor sărbători de Crăciun. Miezul Nopții Sfinte e completat de "Vitflaim", obicei care înfățișează prin cei aproximativ douăzeci și patru de tineri personaje biblice, punctul central axându-se pe Nașterea Domnului.
Magica noapte își continuă farmecul, copii sănătoși, rumeni în obraji umblând cu "Steaua"ori amintind "Irozii".
Din casele creștinilor nu lipsește nici bradul, darnic împodobit, mândria fiecărei familii creștine. În vremurile din trecut, bradul era ornat cu mere, nuci, șiruri de boabe de fasole albă ce simboliza purificarea sufletului, acum înlocuite cu ornamente moderne. Dar trecutul și prezentul aici poartă esența aceleași idei nobile.
Ultimii ani au completat frumusețea Maramureșului cu festivaluri de datini și obiceiuri cum ar fi cele de la Sighetu Marmației, Borșa ori de pe Valea Izei, Baia Mare, Țara Chioarului sau din zona Ulmeni.
Pr. stavr. Botis Radu
Luminată și plină de încărcătură duhovnicească sărbătoarea Nașterii Domnului aduce în fiecare an sfânta bucurie a reîntâlnirii cu Pruncul Iisus Izbăvitorul și Mântuitorul.
Chemare tainică pentru fiecare dintre noi de a porni cu gând bun, fiecare, drumul magilor din răsărit, însoțiți de steaua credinței cu dorința de
a-L reîntâlni pe Cel care, mereu iertător, a îndumnezeit lumea prin valoarea Nașterii și a Jertfei Sale.
Vestea Nașterii Mântuitorului a împlinit proorocia, a împlinit însăși făgăduința lui Dumnezeu de a ne reabilita din întinăciunea fărădelegilor în care a căzut neamul omenesc prin păcatul neascultării protopărinților (Adam și Eva) noștrii.
Dumnezeu se face om pentru ca omul muritor și supus păcatelor să fie îndumnezeit.
Cuvântul ,,Crăciun” este înrudit cu termenul de origine latină ,,creatio” (latină cultă), iată înțelesul, semnificația precum o creație, Dumnezeu coborând în lume cu scopul rezidirii acesteia aducând împăcarea cu Fiul Său, Cel ce va ridica păcatele lumii, începutul noii creații prin Adam cel nou.
Plină de parfum divin, minunata sărbătoare a Nașterii Domnului (Crăciunul) revine iar că prilej de bucurie. Cei mici își luminează copilăria acestor zile deosebite semănând bucurie prin vestea colindelor, recompensați fiind cu daruri creștinește dăruite.
Maramureșul îmbracă sfânta haină a acestor sărbători poate mai deosebit ca niciunde în lume. Colindele, asemeni unor rugi înălțate spre ceruri deschid ușile inimilor și a caselor de maramureșeni vrednici, cu frică și respect pentru Dumnezeu, bucurându-i deopotrivă.
În Sfânta Noapte nu doarme nimeni căci de la casă preotului încep cetele de colindători, precum un regal, ducând pretutindeni salba lor de colinde. Apoi obiceiuri rămase din moși strămoși, păstrate cu sfințenie întregesc frumusețea sfintelor sărbători de Crăciun. Miezul Nopții Sfinte e completat de "Vitflaim", obicei care înfățișează prin cei aproximativ douăzeci și patru de tineri personaje biblice, punctul central axându-se pe Nașterea Domnului.
Magica noapte își continuă farmecul, copii sănătoși, rumeni în obraji umblând cu "Steaua"ori amintind "Irozii".
Din casele creștinilor nu lipsește nici bradul, darnic împodobit, mândria fiecărei familii creștine. În vremurile din trecut, bradul era ornat cu mere, nuci, șiruri de boabe de fasole albă ce simboliza purificarea sufletului, acum înlocuite cu ornamente moderne. Dar trecutul și prezentul aici poartă esența aceleași idei nobile.
Ultimii ani au completat frumusețea Maramureșului cu festivaluri de datini și obiceiuri cum ar fi cele de la Sighetu Marmației, Borșa ori de pe Valea Izei, Baia Mare, Țara Chioarului sau din zona Ulmeni.
Pr. stavr. Botis Radu
Tradiții și superstiții Româneşti
Nu există comentarii!
Evaluați acestă postare:
=
