Caloian: Caloiene, iene

Caloian:

Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te-n ceri la Dumnezeu
Ca să plouă tot mereu,
Zilele și nopțile
Să dea drumul roadelor,
Ca să fie-mbelșugată,
Roadele, noroadele,
Țara toată,
Lumea toată.

Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te în cer și cere:
Să deschidă portile,
Să sloboadă ploile,
Să curgă cu gârlele,
Zilele și nopțile,
Ca să crească grânele.

Obiceiul Caloianului are loc în marțea a treia după Paștele ortodox. El este un ritual de invocare a ploii benefice, aducătoare de bogăție. Se practică în toată zona balcanică și în unele zone din Romania se practică și în prezent. El are o mare vechime, datând din epoca precreștină.

Încă din zori, fetele de la 5-6 ani în sus se strâng la un loc și se împart, după vârstă, în doua sau mai multe cete. Fiecare ceata își alege o conducătoare. Fetele fac o păpușă de lut, un om mic, pe care îl împodobesc cu panglici, cârpe colorate și flori, iar pe cap îi pun drept căciulă o coaja de ou roșu.
În unele sate îl îmbracă în straie țărănești, cu opincuțe și căciulită. Păpușa se numește Caloian, Calian sau Scaloian.
Fetele pun caloianul într-un cosciug mic, bine încleiat - ca să plutească pe apă - sau pe o scândură, îl înconjoară cu coji de oua roșii, păstrate de la Paște, precum și fel de fel de flori, printre care predomina busuiocul, apoi îl îngroapă pe câmp, printre bucate, prin bozii sau mărăcini, pe malul vreunei ape ori într-alt loc ascuns. Înainte de înmormântare, una dintre fete se face preot, alta dascăl, a treia duce steagul, adică o trestie cu o batistă albă în vârf, înaintea popii, și iarăși una sau doua fete duc sicriul ori scândura cu Caloianul.

Obiceiul respectă tradițiile unei înmormântări, copiii având roluri diferite: preot, dascăl, gropar, bocitoare, etc. După ce este modelat din lut și îmbrăcat în coji de ou păstrate de la Paște, Caloianul este plimbat cu un cortegiu de bocitoare după el care invocă prin cântece venirea ploii.



Versiuni:

Caloian v2:

Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te-n Ceriu și cere
Să deschiză portile,
Să sloboadă ploile,
Să curgă ca gârlele,
Zilele
Și noptițe,
Ca să crească grânele,

Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Cum ne curg lacrămile,
Să curgă și ploile,
Zilele
Și nopțile,
Și umple șanțurile,
Să crească legumele
Și toate ierburile.



Caloian v3:

Scaloian, Scaloian,
Trupușor de dician!
Scaolita, Scaolita,
Trupușor de cuconița,
Ma-ta că mi te-a cătat,
Te-a cătat, te-a întrebat,
Prin pădurea rară,
Cu inima-amară;
Prin pădurea deasă,
Cu inima arsă.

Vrăji și descântece Româneşti despre noapte, zi, față, tradiție, obiceiuri, prezent, flori, bogăție, vârstă, ploaie.


Evaluați acestă postare:
Generează un alt cod=