Descântec de dragoste:
Sânge sfânt invoc strigare
Jertfă scumpă a Ta lucrare
Putere înaltă creatoare
Celeste locuitoare
Rog o învăţare şi o transformare
A mea recalcitranţă dizolvare
Sa iau fericirea înconjurătoare
Dar să o şi dăruiesc...
Descântec pentru laptele pierdut:
Marți sau vineri seara, când e lună plină, luăm tărâțe și sare și le mestecăm laolaltă în pragul grajdului, făcând peste ele cruce cu un cuțit și zicem:
- Nea, Suraie, nea,
Nu te strig pe tine,
Ci...
Descântec pentru laptele luat de la cutare vacă:
Luăm tărâță de grâu sau de porumb, și mestecându-le cu sare zicem peste ele:
Și-a luat (cutare) vacă
Pe cale, pe cărare,
Și-a ieșit în câmp,
În câmpul cu hrană,
În câmpul cu mană:
S-a...
Descântec de ulcior:
Se întâmplă de multe ori ca pe geana ochiului să se facă o bubă lunguiață, care cu încetul prinde a coace, făcând dureri foarte mari. Atunci trebuie să descântăm de ulcior, zicând:
Nici a sorbit,
Nici a orbit,
Nici...
Descântec de pocit:
A plecat Irod cu Irodiasa,
Cu fetele lui,
Și cu băieții lui,
Cu slugile lui
Și cu slujnicele lui,
Cu izbitoarele,
Și cu zghiuitoarele,
Cu frumoasele
Și cu vântoasele.
Pe drum mergând,
Și jocuri jucând,...
Descântec de pocit (deochi)
Când îi curge omului sânge din nas, instantaneu, ori când omul își pierde puterea din mână ori din picior, atunci trebuie să-i descântăm de pocit. Descântecul este următorul:
S-a luat (cutare),
Pe cale, pe...
Descântec de foc, de vânt, sau fapt de vânt sau bube rele:
Buba cea rea, sau dălacu, de regulă o capătă omul de la animale, care au suferit de dălac (antrax).
Luăm o strachină curată și punem nouă cărbuni de foc și ținând-o către cel...
Descântec de vânt rău:
Când peste om sau dobitoc trece repede ceva vânt rău și călduț, atunci atât omul cât și dobitocul înțepenesc, sau nu mai pot mișca unele membre ale trupului, îi trec fiori, adică odată le este cald, altădată rece și le...
Descântec de mușcătură de șarpe:
Veveriță, pestriță,
Nu umfla,
Nu bosumfla;
Atunci umflă
Atunci bosumflă,
Când o face:
Laur-balaur,
Cuib în crucea bradului,
Și în vârful molidului.
Atunci și nici atunci.
Piui, piui, piui!...
Descântec de mușcătură de șarpe:
Luăm un fir de orice fel de iarbă verde și cenușă într-un vas, și cu firul de iarbă și un grăunte de usturoi mestecăm cenușa, zicând:
Șade fată pupuiată
Pe un vârf de piatră:
Face pâine de cenușă
Și cu...
Descântec de mușcătură de șarpe sau nevăstuică:
Căutăm o piele de nevăstuică și ținând-o în mână peste un vas cu apă curată din Cernișoară, zicem următoarele:
Clocea șarpele,
La Curături (Mădulari),
Pui nu scoate,
N-a putut face ciub,...
Descântec de mușcătură de șarpe:
Aducem apă din Cernișoara și punem în ea usturoi verde și zicem:
Amin, amin
Sfințitului sfințit,
De-a cucurezata,
De-a buburuzata.
S-a suit șarpele,
În vârful arțarului,
Cuib să facă,
Și pui să...
Descântec de spurcat:
Când șarpele sau nevăstuica mușcă vaca sau alt animal din curtea omului, atunci se zice că-i mușcată de spurcat. Dacă nu grăbim cu descântecul, atunci vaca se umflă. Luăm o căldărușă plină cu apă curată, mergem la vaca...
Descântec de bubă:
Luăm un cuțit de oțel și facem cruci peste o cană cu apă, ori peste locul dureros, zicând:
Bubă bubată,
Înapoi îndărăt,
Draga mea, sora mea:
Că eu acum te văd,
Acum te trimit îndărăt,
Mai mult nu crește,
Ci te...
Descântec de bubă:
Luăm un ban de argint de la o salbă ce o poartă fetele la gât, și ținând banul în mână zicem:
Cruce de argint apucat-am,
Înapoi îndărătatu-te-am.
Bine alege-oi,
Bine culege-oi,
Din fața obrazului,
Din auzul...
Descântec de reumatism:
Luăm într-un vas rachiu sau unsoare de porc, și cu un cuțit, ori foarfece, ori busuioc, ori magheran facem cruci în rachiu ori în unsoare și zicem:
Reumatism cu rosuri,
Reumatism cu muieturi.
Reumatism prin...
Descântec de bubă:
Aici noțiunea de “bubă” se referă la orice rană:
Îndărăt bubă în care sângele se învârtoșează,
Îndărăt bubă roșie,
Îndărăt bubă galbenă.
Îndărăt bubă prin strigare,
Îndărăt bubă prin deochi,
Îndărăt bubă...
Descântec de îndesoare:
Dacă cuiva îi este rău și are scaun prea des, atunci trebuie să-i descântăm de îndesoare. Mergem la Cernișoară și aducem nouă pietricele albe curate și luăm apă de trei ori din trei locuri, mergând pe apă în sus, și de...
Descântec de șopârlariță:
Luăm miere de albine și zicem:
Șopârliță lungariță,
Fugi de la (cutare).
Să mergem, să fugim
Că iese neagra tomoiaga,
De sub pat:
Și ți-o tăia vinele,
Și ți-o seca rădăcinile.
În grumaz nu prinde,...
Descântec de șopârlariță:
Nouă fete, nouă babe,
Nouă șopârlarițe.
Nicio fată, nicio babă
Nicio șopârlariță.
A coborât sfântul,
Preasfântul Apostol Petru
L-a luat de mână,
De mâna cea dreaptă.
Și l-a dus pe cale,
Pe cea cărare,
Pe...
Descântec de șopârlariță:
Dacă are omul nădușeli, și-l strânge la grumaz, de abia putând răsufla, atunci zicem că-i bolnav de șopârlariță. Luăm puțină unsoare de porc și începem a zice:
Nouă fete, nouă babe
Și un șopârlariț.
Opt fete,...
Descântec de amorțeală sau răgușeală:
Și tu Cuță, și tu Cuță (diminutivul din Mărcuță, nume de botez),
Încalecă pe drăguță,
Și te du în valea-neagră,
Și bea apă să-ți întreacă
Și ieși afară la soare,
Și crapă ca o cicoare.
Acesta...
Descântec de junghiuri:
Luăm ață de fuior de cânepă, și-o punem într-un vas de apă, și începem a zice:
S-a tăiat ogor,
Nu tai ogor,
Fără să leg junghiurile (cutăruia)
Atunci legăm pe ață nodul întâi, și zicem:
Semăn cânepa,
Nu...
Descântec de pretit:
Se luară Dumnezeu,
Cu sfântul Petru,
Pe cale,
Pe cărare,
Pe drumul cel mare.
Sosiră la un pod mare
Tot de aramă.
Dumnezeu și sfântul Petru,
Au trecut,
Omul (pe mume) n-a putut.
- Treci omule.
- Nu pot,...
Descântec de pretit:
Dacă de lucru greu și mult se umflă palma și toată mâna, atunci se spune că-i: pretită. Descântăm în modul următor:
A plecat (cutare) pe cale,
Pe cărare,
Pe podul cel mare.
Pe pod a suit,
Podeaua s-a sucit,...
Descântec de sperietură:
Se luară nouă măgari,
Se luară nouă ogari:
Cu gurile căscate,
Cu cozile ridicate,
Cu ochii zgâiți
Cu dinții hlizliți
Coboară jos
Să mănânce,
Umbra gardului.
- Acolo nave-ți ce merge
Acolo n-aveți ce...
Descântec de sperietură:
Speriat de tată,
Speriat de mamă,
Ori de frați,
Ori de surori,
Ori de câini răi,
Ori de cocoși cântători.
Ori de găină cotcodătoare
Ori de scroafă grohăitoare.
Ieși din om:
Din nările nasului,
Din fața...
Descântec de sperietură:
Luăm o vărguță din mătura de mesteacăn, și ținând-o deasupra bolnavului, zicem:
Nouă țapi
De la munte coborâră,
Mânioși și înfricoșați
La (cutare) a strigat:
Nouă sperieți l-a apucat
Speriatu de ziuă,...
Descântec de sperietură:
Când cineva se sperie de vreo vedenie, sau de altceva, atunci începe a tremura și a-i fi frig, ca și când ar avea friguri. Atunci luăm o cruce mică din lemn, și legăm un fuior de cânepă, apoi făcând cruci deasupra...
Descântec de asorit:
(insolație)
Soare fârfăit,
Soare cârcăit,
Alege-te, culege-te,
Din mațe,
Și de sub mațe,
Din plămâni,
Și te du și te joacă,
Cu văduva grasă,
Pe coasta cu purcei
Cu aliguțitor de viței,
În vatră cu cenușa,...
Descântec de asorit:
(insolație)
Dacă cineva stă prea mult cu capul gol la soarele fierbinte, atunci capătă durere de cap și de pântece, și are scaun prea des, sau cum se zice: îi merge pântecele, semne învederate că-i asorit.
Atunci...
Descântec de ruptoare de apă
(diabet)
Se ia într-un vas curat apă din Cernișoară, dar din acel loc unde apa are vâltoare; apoi se mai iau nouă mlădițe de măr dulce, și se leagă într-un mănunchi laolaltă cu ajutorul căruia mestecăm apa din...
Descântec de aruncat ura de pe o fată:
În dimineața Bobotezei, până-n răsăritul soarelui, fata care are ura pe ea să meargă la Cernișoara cea curgătoare, și să zică următoarele:
- Bună-dimineața,
Apă curgătoare.
- Sănătate-bună,...
Descântec de a desface ura de pe o fată:
Când fata nu-i iubită, spunem că cineva a aruncat ură pe ea și de aceea trebuie să i se descânte. În zori de ziuă, înainte de răsăritul soarelui, mergem în Cernișoară, și luând apă, aruncă peste vârful...
Descântec de desfăcătură:
Făcătura este o boală produsă din pricina farmecelor, făcută, în special, de femei vrăjitoare. Se arată mai ales în forma unor bube, ce se ivesc pe față, mâini, piept și picioare în număr foarte mare. Făcătura se...
Descântec de făcătură:
Luăm cămașa femeii bolnave și să avem la îndemână un mai cu ajutorul căruia se bat hainele la spălat, o săcure, o seceră și o lingură, și începem a zice:
Hăi Rujană roșie,
Cu buzele galbene.
La (cutare) nu veni:...
Descântec de desfăcătură:
Luăm apă într-o oală de pământ și strângem: fuse, seceri, cuțite, ace, foarfeci, un sucitor, cămașa și poalele femeii care este bolnavă, și aruncând cărbuni încinși în oală, zicem:
Du-te duh negru și necurat,...
Descântec de a chema ursitul să vie prin aer sau de a aduce ursitul pe sus:
Aducem apă de la roata morii din Cârstănești, o punem într-un ulcior, și-l punem la foc ca să fiarbă în clocot. După aceea luăm o vârtelniță, de pe care se deapănă...
Descântec de ursit:
Marți seara la ora nouă, ieșind afară, să stai pe tăietorul pe care tai lemne (tocător) în așa fel încât să vezi turnul bisericii satului, și să zici:
Arde dealul Măgurii,
Ba nu arde dealul Măgurii
Ci arde turnu...
Descântec pentru strigarea ursitului:
La ora nouă marți seara, cu o seceră părăsită, adună jarul de pe vatra cuptorului, zicând cuvintele de mai jos. Cu o lopățică de lemn, sapă pământul atâta timp cât ține descântecul; sau cu trei crenguțe de...
