Vrăji și descântece - Ultimele

Descântec pentru laptele pierdut: - Nea, Suraie, nea...

Descântec pentru laptele pierdut:

Marți sau vineri seara, când e lună plină, luăm tărâțe și sare și le mestecăm laolaltă în pragul grajdului, făcând peste ele cruce cu un cuțit și zicem:

- Nea, Suraie, nea,
Nu te strig pe tine,
Ci...

Vrăji și descântece Româneşti despre dumnezeu, lună, foc, față, acasă

Descântec pentru laptele luat de la cutare vacă: Și-a luat (cutare) vacă...

Descântec pentru laptele luat de la cutare vacă:

Luăm tărâță de grâu sau de porumb, și mestecându-le cu sare zicem peste ele:

Și-a luat (cutare) vacă
Pe cale, pe cărare,
Și-a ieșit în câmp,
În câmpul cu hrană,
În câmpul cu mană:
S-a...

Vrăji și descântece Româneşti despre lume, hoţi, zi, acasă

Descântec de ulcior: Nici a sorbit, Nici a orbit, Nici a mușcat, Nici a crăpat...

Descântec de ulcior:

Se întâmplă de multe ori ca pe geana ochiului să se facă o bubă lunguiață, care cu încetul prinde a coace, făcând dureri foarte mari. Atunci trebuie să descântăm de ulcior, zicând:

Nici a sorbit,
Nici a orbit,
Nici...

Vrăji și descântece Româneşti despre durere, inimă, dumnezeu, pietre, frumusețe

Descântec de pocit: A plecat Irod cu Irodiasa, Cu fetele lui, Și cu băieții lui...

Descântec de pocit:

A plecat Irod cu Irodiasa,
Cu fetele lui,
Și cu băieții lui,
Cu slugile lui
Și cu slujnicele lui,
Cu izbitoarele,
Și cu zghiuitoarele,
Cu frumoasele
Și cu vântoasele.
Pe drum mergând,
Și jocuri jucând,...

Vrăji și descântece Româneşti despre sănătate, jocuri, față, somn, moarte, țară, lume, putere, băutură, cer

Descântec de pocit/deochi: S-a luat (cutare), Pe cale, pe cărare...

Descântec de pocit (deochi)

Când îi curge omului sânge din nas, instantaneu, ori când omul își pierde puterea din mână ori din picior, atunci trebuie să-i descântăm de pocit. Descântecul este următorul:

S-a luat (cutare),
Pe cale, pe...

Vrăji și descântece Româneşti despre uitare, putere, față, sânge, zi, naștere, băutură, dumnezeu, apă, oameni

Descântec de foc, de vânt, sau fapt de vânt sau bube rele: Ieși focule, foc...

Descântec de foc, de vânt, sau fapt de vânt sau bube rele:

Buba cea rea, sau dălacu, de regulă o capătă omul de la animale, care au suferit de dălac (antrax).

Luăm o strachină curată și punem nouă cărbuni de foc și ținând-o către cel...

Vrăji și descântece Româneşti despre foc, reguli, animale, sfârșit, pământ, apă, zi, oameni, acasă

Descântec de vânt rău: Trecură Irod, Cu Irodiasa...

Descântec de vânt rău:

Când peste om sau dobitoc trece repede ceva vânt rău și călduț, atunci atât omul cât și dobitocul înțepenesc, sau nu mai pot mișca unele membre ale trupului, îi trec fiori, adică odată le este cald, altădată rece și le...

Vrăji și descântece Româneşti despre rău, jocuri, putere, față, viteză, moarte, dor, nume, țară, băutură

Descântec de mușcătură de șarpe sau nevăstuică: Clocea șarpele...

Descântec de mușcătură de șarpe sau nevăstuică:

Căutăm o piele de nevăstuică și ținând-o în mână peste un vas cu apă curată din Cernișoară, zicem următoarele:

Clocea șarpele,
La Curături (Mădulari),
Pui nu scoate,
N-a putut face ciub,...

Vrăji și descântece Româneşti despre animale, apă, jocuri, băutură, pietre, față

Descântec de mușcătură de șarpe: (cu apă din Cernișoara și usturoi)

Descântec de mușcătură de șarpe:

Aducem apă din Cernișoara și punem în ea usturoi verde și zicem:

Amin, amin
Sfințitului sfințit,
De-a cucurezata,
De-a buburuzata.
S-a suit șarpele,
În vârful arțarului,
Cuib să facă,
Și pui să...

Vrăji și descântece Româneşti despre apă, băutură

Descântec de spurcat: Tu spurcat, Tu necurat...

Descântec de spurcat:

Când șarpele sau nevăstuica mușcă vaca sau alt animal din curtea omului, atunci se zice că-i mușcată de spurcat. Dacă nu grăbim cu descântecul, atunci vaca se umflă. Luăm o căldărușă plină cu apă curată, mergem la vaca...

Vrăji și descântece Româneşti despre dumnezeu, bunul simț, animale, apă, soare

Descântec de bubă: Bubă bubată, Înapoi îndărăt...

Descântec de bubă:

Luăm un cuțit de oțel și facem cruci peste o cană cu apă, ori peste locul dureros, zicând:

Bubă bubată,
Înapoi îndărăt,
Draga mea, sora mea:
Că eu acum te văd,
Acum te trimit îndărăt,
Mai mult nu crește,
Ci te...

Vrăji și descântece Româneşti despre zi de naștere, oameni, soare, dumnezeu, apă

Descântec de bubă: Cruce de argint apucat-am...

Descântec de bubă:

Luăm un ban de argint de la o salbă ce o poartă fetele la gât, și ținând banul în mână zicem:

Cruce de argint apucat-am,
Înapoi îndărătatu-te-am.
Bine alege-oi,
Bine culege-oi,
Din fața obrazului,
Din auzul...

Vrăji și descântece Româneşti despre bani, față, stele, bine, zi, vin, dumnezeu

Descântec de reumatism: Reumatism cu rosuri, Reumatism cu muieturi...

Descântec de reumatism:

Luăm într-un vas rachiu sau unsoare de porc, și cu un cuțit, ori foarfece, ori busuioc, ori magheran facem cruci în rachiu ori în unsoare și zicem:

Reumatism cu rosuri,
Reumatism cu muieturi.
Reumatism prin...

Vrăji și descântece Româneşti despre ajutor, sănătate, față, rău

Descântec de bubă: Îndărăt bubă în care sângele se învârtoșează...

Descântec de bubă:

Aici noțiunea de “bubă” se referă la orice rană:

Îndărăt bubă în care sângele se învârtoșează,
Îndărăt bubă roșie,
Îndărăt bubă galbenă.
Îndărăt bubă prin strigare,
Îndărăt bubă prin deochi,
Îndărăt bubă...

Vrăji și descântece Româneşti despre sânge, naștere, mamă, zi, zi de naștere, apă, oameni

Descântec de îndesoare: Îndesoare prin foame, Îndesoare prin sete...

Descântec de îndesoare:


Dacă cuiva îi este rău și are scaun prea des, atunci trebuie să-i descântăm de îndesoare. Mergem la Cernișoară și aducem nouă pietricele albe curate și luăm apă de trei ori din trei locuri, mergând pe apă în sus, și de...

Vrăji și descântece Româneşti despre apă, zi, foame, tristețe, dumnezeu, boală, băutură, viață, rău, zi de naștere

Descântec de șopârlariță: Șopârliță lungariță...

Descântec de șopârlariță:

Luăm miere de albine și zicem:

Șopârliță lungariță,
Fugi de la (cutare).
Să mergem, să fugim
Că iese neagra tomoiaga,
De sub pat:
Și ți-o tăia vinele,
Și ți-o seca rădăcinile.
În grumaz nu prinde,...

Vrăji și descântece Româneşti despre limbă, dumnezeu, bine

Descântec de șopârlariță: Nouă fete, nouă babe, Nouă șopârlarițe...

Descântec de șopârlariță:

Nouă fete, nouă babe,
Nouă șopârlarițe.
Nicio fată, nicio babă
Nicio șopârlariță.
A coborât sfântul,
Preasfântul Apostol Petru
L-a luat de mână,
De mâna cea dreaptă.
Și l-a dus pe cale,
Pe cea cărare,
Pe...

Vrăji și descântece Româneşti despre rău, sănătate, frumusețe, dumnezeu, față

Descântec de șopârlariță: Nouă fete, nouă babe Și un șopârlariț...

Descântec de șopârlariță:

Dacă are omul nădușeli, și-l strânge la grumaz, de abia putând răsufla, atunci zicem că-i bolnav de șopârlariță. Luăm puțină unsoare de porc și începem a zice:

Nouă fete, nouă babe
Și un șopârlariț.
Opt fete,...

Vrăji și descântece Româneşti despre față, oameni

Descântec de amorțeală sau răgușeală: Și tu Cuță...

Descântec de amorțeală sau răgușeală:

Și tu Cuță, și tu Cuță (diminutivul din Mărcuță, nume de botez),
Încalecă pe drăguță,
Și te du în valea-neagră,
Și bea apă să-ți întreacă
Și ieși afară la soare,
Și crapă ca o cicoare.
Acesta...

Vrăji și descântece Româneşti despre nume, bărbat, băutură, soare, dumnezeu, apă

Descântec de junghiuri: S-a tăiat ogor, Nu tai ogor...

Descântec de junghiuri:

Luăm ață de fuior de cânepă, și-o punem într-un vas de apă, și începem a zice:

S-a tăiat ogor,
Nu tai ogor,
Fără să leg junghiurile (cutăruia)
Atunci legăm pe ață nodul întâi, și zicem:
Semăn cânepa,
Nu...

Vrăji și descântece Româneşti despre nume, sănătate, apă

Descântec de pretit: Se luară Dumnezeu, Cu sfântul Petru...

Descântec de pretit:

Se luară Dumnezeu,
Cu sfântul Petru,
Pe cale,
Pe cărare,
Pe drumul cel mare.
Sosiră la un pod mare
Tot de aramă.
Dumnezeu și sfântul Petru,
Au trecut,
Omul (pe mume) n-a putut.
- Treci omule.
- Nu pot,...

Vrăji și descântece Româneşti despre dumnezeu, oameni, bunul simț, trecut, primăvară, pământ

Descântec de pretit: A plecat (cutare) pe cale, Pe cărare, Pe podul cel mare...

Descântec de pretit:

Dacă de lucru greu și mult se umflă palma și toată mâna, atunci se spune că-i: pretită. Descântăm în modul următor:

A plecat (cutare) pe cale,
Pe cărare,
Pe podul cel mare.
Pe pod a suit,
Podeaua s-a sucit,...

Vrăji și descântece Româneşti despre durere, haine, primăvară, acasă, oameni, singurătate, lume, bine

Descântec de sperietură: Se luară nouă măgari, Se luară ogari...

Descântec de sperietură:

Se luară nouă măgari,
Se luară nouă ogari:
Cu gurile căscate,
Cu cozile ridicate,
Cu ochii zgâiți
Cu dinții hlizliți
Coboară jos
Să mănânce,
Umbra gardului.
- Acolo nave-ți ce merge
Acolo n-aveți ce...

Vrăji și descântece Româneşti despre viteză, umbră, ochi, dumnezeu, față

Descântec de sperietură: Speriat de tată, Speriat de mamă...

Descântec de sperietură:

Speriat de tată,
Speriat de mamă,
Ori de frați,
Ori de surori,
Ori de câini răi,
Ori de cocoși cântători.
Ori de găină cotcodătoare
Ori de scroafă grohăitoare.
Ieși din om:
Din nările nasului,
Din fața...

Vrăji și descântece Româneşti despre mamă, rai, față, oameni

Descântec de sperietură: Nouă țapi De la munte coborâră...

Descântec de sperietură:

Luăm o vărguță din mătura de mesteacăn, și ținând-o deasupra bolnavului, zicem:

Nouă țapi
De la munte coborâră,
Mânioși și înfricoșați
La (cutare) a strigat:
Nouă sperieți l-a apucat
Speriatu de ziuă,...

Vrăji și descântece Româneşti despre noapte, inimă, băutură, zi, dumnezeu, față, zi de naștere, apă

Descântec de asorit: Soare fârfăit, Soare cârcăit,...

Descântec de asorit:
(insolație)

Soare fârfăit,
Soare cârcăit,
Alege-te, culege-te,
Din mațe,
Și de sub mațe,
Din plămâni,
Și te du și te joacă,
Cu văduva grasă,
Pe coasta cu purcei
Cu aliguțitor de viței,
În vatră cu cenușa,...

Vrăji și descântece Româneşti despre soare, apă, naștere, băutură, dumnezeu, bine

Descântec de asorit din Cernișoara: Fugi de soare, Că te-ajunge sfântu soare,...

Descântec de asorit:
(insolație)

Dacă cineva stă prea mult cu capul gol la soarele fierbinte, atunci capătă durere de cap și de pântece, și are scaun prea des, sau cum se zice: îi merge pântecele, semne învederate că-i asorit.

Atunci...

Vrăji și descântece Româneşti despre soare, apă, durere, dumnezeu, față, naștere, băutură, foc, mamă

Descântec de aruncat ura de pe o fată: Bună-dimineața, Apă curgătoare...

Descântec de aruncat ura de pe o fată:

În dimineața Bobotezei, până-n răsăritul soarelui, fata care are ura pe ea să meargă la Cernișoara cea curgătoare, și să zică următoarele:

- Bună-dimineața,
Apă curgătoare.
- Sănătate-bună,...

Vrăji și descântece Româneşti despre ură, urâțenie, apă, față, sănătate, râs, uitare, lume, vin, dumnezeu

Descântec de a desface ura de pe o fată: Dimineață m-am sculat, Pe cărare m-am luat...

Descântec de a desface ura de pe o fată:

Când fata nu-i iubită, spunem că cineva a aruncat ură pe ea și de aceea trebuie să i se descânte. În zori de ziuă, înainte de răsăritul soarelui, mergem în Cernișoară, și luând apă, aruncă peste vârful...

Vrăji și descântece Româneşti despre ură, zi, față, zi de naștere, unelte, dumnezeu, pietre, sănătate, crăciun, nume

Descântec de desfăcătură: Hăi vacă neagră, Hăi duh necurat...

Descântec de desfăcătură:

Făcătura este o boală produsă din pricina farmecelor, făcută, în special, de femei vrăjitoare. Se arată mai ales în forma unor bube, ce se ivesc pe față, mâini, piept și picioare în număr foarte mare. Făcătura se...

Vrăji și descântece Româneşti despre numere, război, sânge, boală, acasă, zi, foc, față

Descântec de făcătură: Hăi Rujană roșie, Cu buzele galbene...

Descântec de făcătură:

Luăm cămașa femeii bolnave și să avem la îndemână un mai cu ajutorul căruia se bat hainele la spălat, o săcure, o seceră și o lingură, și începem a zice:

Hăi Rujană roșie,
Cu buzele galbene.
La (cutare) nu veni:...

Vrăji și descântece Româneşti despre bogăție, ajutor, vis, haine, bărbat, acasă, foc, pământ, inimă

Descântec de desfăcătură: Du-te duh negru și necurat,...

Descântec de desfăcătură:

Luăm apă într-o oală de pământ și strângem: fuse, seceri, cuțite, ace, foarfeci, un sucitor, cămașa și poalele femeii care este bolnavă, și aruncând cărbuni încinși în oală, zicem:

Du-te duh negru și necurat,...

Vrăji și descântece Româneşti despre bărbat, apă, corp, vis, pământ, cuvânt, femeie, acasă, noapte, dumnezeu

Descântec de ursit: Arde dealul Măgurii,...

Descântec de ursit:

Marți seara la ora nouă, ieșind afară, să stai pe tăietorul pe care tai lemne (tocător) în așa fel încât să vezi turnul bisericii satului, și să zici:

Arde dealul Măgurii,
Ba nu arde dealul Măgurii
Ci arde turnu...

Vrăji și descântece Româneşti despre vis, viteză, noapte, băutură, foc

Descântec pentru strigarea ursitului: Tu ești foc, focșorul meu,...

Descântec pentru strigarea ursitului:

La ora nouă marți seara, cu o seceră părăsită, adună jarul de pe vatra cuptorului, zicând cuvintele de mai jos. Cu o lopățică de lemn, sapă pământul atâta timp cât ține descântecul; sau cu trei crenguțe de...

Vrăji și descântece Româneşti despre limbă, pământ, lume, foc, cuvânt, timp

Descântec pentru chemarea ursitului: Bună seara, răchită înflorită,...

Descântec pentru chemarea ursitului:

La ora nouă marți seara, când vei cina, atunci prima bucătură să o arunci afară din gură, și punând-o în sân să te duci direct la o răchită și să zici:

Bună seara, răchită înflorită,
Cu pară de foc...

Vrăji și descântece Româneşti despre dor, iubire, zi de naștere, lume, mamă, laudă, foc, inimă, acasă