Descântec pentru laptele luat de la cutare vacă: Și-a luat (cutare) vacă...

Descântec pentru laptele luat de la cutare vacă:

Luăm tărâță de grâu sau de porumb, și mestecându-le cu sare zicem peste ele:

Și-a luat (cutare) vacă
Pe cale, pe cărare,
Și-a ieșit în câmp,
În câmpul cu hrană,
În câmpul cu mană:
S-a întâlnit cu moroi,
S-a întâlnit cu strigoi,
Cu fermecători,
Și cu fermecătoare:
Mana i-a luat,
Laptele i l-a furat.
Vaca înapoi a înapoiat,
Și tare s-a supărat.
Nimeni în lume n-a văzut-o,
Fără Maica Domnului,
Din poarta cerului,
Și de acolo a zis:
- Nea văcuță, nea,
Eu nu te strig pe tine,
Ci strig mana ta,
Și strig dulceața ta,
Din lume și peste lume,
Din tuspatru cornuri de lume.
Eu strig iute:
Să vie ca gându,
Să vie ca vântu,
Mana ta și dulceața ta.
Vântu să-și aducă,
Și-n pulpă s-o pună,
Pulpa ca găleata,
Țâțele ca trâmbițele.
De-a altuia nu-mi trebuie,
Cât e un grăunț de mac
În patru crăpat și-n nouă despicat.
Fără mana ta,
Și dulceața ta,
Pe seară să vie,
De-i aici în sat,
Să vie prin gard,
De-i într-a doua casă,
Să vie prin leasă.
De-i în vecini,
Să vie prin spini.
De-i în pulpele vacilor,
Ori de-i în gălețile babelor,
Ori în ulcele cu pietricele:
Acelea toate să se prăvălească,
Și mana de acolo să iasă,
Să-i fie laptele gros,
Și lapte unsuros,
Cum l-a dat Domnul Hristos.
Să vie iute ca gându,
Degrabă ca vântu.
Pe tărâțe și pe sare să se puie,
Că vaca o mânca,
Toată mana și-o căpăta.

Tărâțele acelea, mestecate cu sare, le dăm apoi vacii să le mănânce și peste câteva zile va înapoia laptele.