Când șarpele sau nevăstuica mușcă vaca sau alt animal din curtea omului, atunci se zice că-i mușcată de spurcat. Dacă nu grăbim cu descântecul, atunci vaca se umflă. Luăm o căldărușă plină cu apă curată, mergem la vaca mușcată și făcând cruci cu cuțitul în apă, zicem:
Tu spurcat,
Tu necurat,
De nu pleci înapoi,
De acolo te-oi lua:
În fundul Cernișoarei
Te voi arunca.
Acolo să piei,
Acolo să răspiei:
Ca spuma de pe mare
Ca roua de sfântu soare.
Joiana (sau cutare) să rămâie
Curată, luminată,
Ca argintul cel curat,
Ca Bunul Dumnezeu ce-a dat.
Descântecul de la mine,
Leacul de la Dumnezeu.
De la Maica Preacurată,
Și de la toți sfinții lui Dumnezeu. Auzit de la Vasile Catalina, din Mădular
Vrăji și descântece Româneşti