Cuţite din Sfintele
Milostivele,
M-au izbit,
M-au pocit,
Cuţite în furca pieptului
Mi-a înfipt.
Veniţi Şoimanelor,
Şoimanilor,
Veniţi de-mi luaţi din piept
Cuţitele
Ascuţite,
Undrele,
Sâmcele,...
Descântec de ursită:
Descântătoarea ține în mâna un șomultoc legat, în care se află o săgeată făcută din nouă ace de la o vădană, voz de rug și lemn de răchită, legate toate cu sbici de la cai; mai ține în mână și secerea și cuțitul, iar în...
Dezlegare de văzutul lunii
Este o lucrare vrăjită care se face cel mai adesea pentru copii mici. Aceștia sunt uneori, „trași de Luna”, care-i vede și care, mai ales care când este galbenă ori roșie îi îmbolnăvește. La fel de bine, însă, Luna...
1) Fata care voiește să-și facă de dragoste, se duce mai întâi sâmbătă seara în scăpătatul soarelui și ia apa din fântână într-o oală sau sticlă curată. Ajunsă la fântână zice versurile primei părți a...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă, rudă,
Ia-n' ieși de ne udă
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Ploaie, Doamne, ploaie,
Locuri să ne moaie
Ploiță curată
Din ceruri vărsată.
Unde-i valea sacă
D-apa să se facă,...
Descântec de deochi:
Pe cine a dat deochiul,
Pe-acesta gătești calul:
Treacă dealul,
Unde ajunge pe domnul său,
În gură bagă-se
La inimă așază-i-se,
Acolo să pice,
Acolo să răspice.
Ca scuipatul pe mare,
Ca roua de soare.
De...
Descântec de ursit:
Marți seara la ora nouă, ieșind afară, să stai pe tăietorul pe care tai lemne (tocător) în așa fel încât să vezi turnul bisericii satului, și să zici:
Arde dealul Măgurii,
Ba nu arde dealul Măgurii
Ci arde turnu...
Descântec de vânt rău:
Când peste om sau dobitoc trece repede ceva vânt rău și călduț, atunci atât omul cât și dobitocul înțepenesc, sau nu mai pot mișca unele membre ale trupului, îi trec fiori, adică odată le este cald, altădată rece și le...
Caloian:
Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te-n ceri la Dumnezeu
Ca să plouă tot mereu,
Zilele și nopțile
Să dea drumul roadelor,
Ca să fie-mbelșugată,
Roadele, noroadele,
Țara toată,
Lumea toată.
Caloiene, iene,
Caloiene,...
Descântec de dragoste:
Sânge sfânt invoc strigare
Jertfă scumpă a Ta lucrare
Putere înaltă creatoare
Celeste locuitoare
Rog o învăţare şi o transformare
A mea recalcitranţă dizolvare
Sa iau fericirea înconjurătoare
Dar să o şi dăruiesc...
Aveți nevoie de:
- o lumânare albă, simbolul energiei pozitive
- o lumânare neagră, simbolul energiei negative
- o lumânare verde, simbolizând sănătatea
Eliberează-ți mintea de orice...
Descântec de bubă:
Luăm un ban de argint de la o salbă ce o poartă fetele la gât, și ținând banul în mână zicem:
Cruce de argint apucat-am,
Înapoi îndărătatu-te-am.
Bine alege-oi,
Bine culege-oi,
Din fața obrazului,
Din auzul...
Descântec de deochi:
Descântătoarea ia mai întâi noua cărbuni aprinși și-i aruncă într-un vas cu apă ne-nceputa; după aceea, ia noua bucățele de fier de găsit sau trei frigări, le leagă pe toate la un loc cu o brățară de coasă, le pune la...
Descântec de întors urma
Moaşa ia cămaşa femeii însărcinate căreia i s-au facut farmece de către o alta, vrând sa-i ia locul lângă bărbat, şi-i descântă întorcând-o încontinuu şi pe faţă şi pe dos:
Cine o fi făcut cu una,
Io-i întorc cu...
Apuca N.
Pe cale,
Pe cărare,
Țipând
Și văicărind
Și nimeni nu-l auzea
Și nimeni nu-l plângea,
Doar Maica Domnului ce făcea?
Picioare de ceară
La scară de aur punea
Și jos se scobora,
La nouă...
Descântec de deochi:
Ieși deochi
Din capul lui N.,
Din inima lui,
Din picioarele lui,
Din trupul lui,
Din tot locul.
Să rămâie curat
Și luminat,
De Dumnezeu Sfântul lăsat.
Și să te duci în pustiu
Unde cocosul nu cântă,
Unde om...
Descântec de sperietură:
Se luară nouă măgari,
Se luară nouă ogari:
Cu gurile căscate,
Cu cozile ridicate,
Cu ochii zgâiți
Cu dinții hlizliți
Coboară jos
Să mănânce,
Umbra gardului.
- Acolo nave-ți ce merge
Acolo n-aveți ce...
Descântec de șopârlariță:
Luăm miere de albine și zicem:
Șopârliță lungariță,
Fugi de la (cutare).
Să mergem, să fugim
Că iese neagra tomoiaga,
De sub pat:
Și ți-o tăia vinele,
Și ți-o seca rădăcinile.
În grumaz nu prinde,...
Descântec de reumatism:
Luăm într-un vas rachiu sau unsoare de porc, și cu un cuțit, ori foarfece, ori busuioc, ori magheran facem cruci în rachiu ori în unsoare și zicem:
Reumatism cu rosuri,
Reumatism cu muieturi.
Reumatism prin...
Se ia o batistă, mărgelele sau betele unei fete sau unui băiat, care vrea să i se facă pe scrisă şi se ameninţă cu ele spre o stea mai luminoasă dinspre răsărit. Dacă steaua nu se mişcă din loc se zice că moare ursita, iar...
