Borză îmborzată,
Borză blestemată,
Cu dinţii rânjiţi,
Cu ochii beliţi,
C-urechi dâbălată,
Cu gura căscată,
Cu mâni crăpăcioase,
Cu mâni flotocoase,
Încotro ai purces,
Cu dinţii rânjiţi,
Cu ochii beliţi?
- Am...
Descântec de Ceasul Rău:
Ceas rău cu pocitură,
Ceas rău cu săgetură,
Ceas rău cu spaimă,
Ceas rău de cu seară,
Ceas rău de miezul nopţii,
Ceas rău de ziuă,
Să te duci pe munţi,
Pe sub munţi
C-acolo-s a tale curţi,
C-acolo-s mese...
Bună ziua, rachiu mare,
Domn mare,
C-a plecat N.
Pe câmpul ăl mare
Spre soare-răsare,
S-a-ntâlnit cu sfintele-n cale,
În braţe l-a luat,
Peste căruţă l-a aruncat,
Sângele i-a sorbit,
Puterea i-a sfârşit....
Vrajă de dragoste:
Spre draga de Dumineca mă sculai,
Pe potecuță plecai,
Pe poteca necălcată,
De roua nescuturată,
La râul lui Iordan.
Găsii acolo o fată spălându-se
Dichisindu-se.
Eu asa fată văzui,
Îndărăt mă ‘ntorsei;...
Descântec pentru strigarea ursitului:
La ora nouă marți seara, cu o seceră părăsită, adună jarul de pe vatra cuptorului, zicând cuvintele de mai jos. Cu o lopățică de lemn, sapă pământul atâta timp cât ține descântecul; sau cu trei crenguțe de...
Descântec de aruncat ura de pe o fată:
În dimineața Bobotezei, până-n răsăritul soarelui, fata care are ura pe ea să meargă la Cernișoara cea curgătoare, și să zică următoarele:
- Bună-dimineața,
Apă curgătoare.
- Sănătate-bună,...
Se ia o vergea de sânger, se merge seara la balta din apropierea unei fântâni. Cu descântătoarea trebuie să fie şi fata care vrea să cheme pe Dracul. Cu vergeaua se bate balta de 9 ori:
Să ieşi...
Descântec de ruptoare de apă
(diabet)
Se ia într-un vas curat apă din Cernișoară, dar din acel loc unde apa are vâltoare; apoi se mai iau nouă mlădițe de măr dulce, și se leagă într-un mănunchi laolaltă cu ajutorul căruia mestecăm apa din...
Lunea de dimineaţă, până a nu răsări Soarele, se descântă deasupra unui pahar de rachiu ori de vin, sau de borş din care n-a gustat încă nimeni, de trei ori una după alta,...
A plecat N.
Pe cale,
Pe cărare,
Pe drumul cel mare.
Şi când la dealul Cănănăului,
Sub umbra nourului,
În zăpdia rugului,
În heliştea vântului,
Iacă acolo,
Anania Santasia
Şi cu soru-sa Irodia,
Doamna...
Descântec de deochi
Fugi, deochi, de la N
Și du-te-n pustii locuri
Unde popa nu toacă,
Cocos nu cântă,
Mese-ntinse,
Și rogojini așternute nu-s
C-acolo-i locul vostru
Și să-l lăsați pe N.
Treaz, luminat
Cum îi de la Maica Precista...
Descântec de sperietură:
Speriat de tată,
Speriat de mamă,
Ori de frați,
Ori de surori,
Ori de câini răi,
Ori de cocoși cântători.
Ori de găină cotcodătoare
Ori de scroafă grohăitoare.
Ieși din om:
Din nările nasului,
Din fața...
Păsărică albă
Cu aripa albă!
Din piatra-ai crescut,
Cu nori te-ai bătut,
Trei picături din tine-au căzut:
Una de lapte, una de vin
Și una de venin.
Cel ce-a băut laptele s-a săturat,
Cel ce-a băut vinul s-a...
Descântecul greierului
Dacă intră greierele în urechea cuiva, trebuie să spună anumite cuvinte de nouă ori, la nouă bozii; pe opt le crestează şi pe a noua o taie de tot:
Bună dimineaţa, pârcălabule,
Mulţumim dumitale (şi spun numele...
Descântec de bubă neagră:
Bubă albă,
Bubă neagră,
Bubă prin pocitură,
Bubă de nouăzeci și nouă de neamuri,
Bubă, cum ai știut a te crește și-a te face,
Așa să știi a te da-napoi,
Că ieu cu niere te-oi nirui,
Cu zahăr te-oi zăhări,...
Descântec de junghiuri:
Luăm ață de fuior de cânepă, și-o punem într-un vas de apă, și începem a zice:
S-a tăiat ogor,
Nu tai ogor,
Fără să leg junghiurile (cutăruia)
Atunci legăm pe ață nodul întâi, și zicem:
Semăn cânepa,
Nu...
Descântec de dragoste:
Dacă vrei să te iubească
Și cu drag să te privească,
Cel din urma snop cules
Prinde-l în cosita des.
Unge-te pe chip cu huma,
Veche de o săptămână.
Spală-te pe chip cu roua,
Adunată pe din două.
Cu zăpada...
Descântec de deochi:
Luăm cărbuni înfocați și țâpând câte unul într-un vas, zicem:
Pasăre neagră,
Pasăre galbenă,
Sai în ceri,
Sai în pământ,
Sai în piatră seacă,
Piatra-n patru crapă.
Da nu crapă piatra,
Ci crapă (cutare).
De-i...
Descântec „de întors inima” (împăcare)
Eu voi întoarce ulcica asta
Şi ulcica întoarce vatra
Şi vatra întoarce soba
Şi soba întoarce grinzile cu horna,
Şi grinzile întorc podelele,
Leaţurile şi şindilele,
Şindilele întorc crângurile...
Cea mai mare avere a omului este sănătatea, toate celelalte decurgând de aici. Când nu suntem sănătoși nu știm ce bogăție aveam, abia când ne îmbolnăvim devenim conștienți de ce am pierdut. E bine ca din când în când să...
