Descântec de sănătate

Descântec de sănătate

Cea mai mare avere a omului este sănătatea, toate celelalte decurgând de aici. Când nu suntem sănătoși nu știm ce bogăție aveam, abia când ne îmbolnăvim devenim conștienți de ce am pierdut. E bine ca din când în când să îi amintim subconștientului că dorim să ne ajute în păstrarea sănătății.

Descântecul se face într-o sâmbăta, dimineața.

1. Te trezești devreme, înaintea zorilor, aduci apă neîncepută într-o oala de lut și muind în ea un buchețel de busuioc sfințit stropești în jurul tău. Stropești și faci semnul crucii spre răsărit și apus, spre miaza noapte și miaza zi, rostind:

Boli necurate, boli spurcate
Mergeți în pustietate
La mine să nu veniți
Să nu va lipiți
De capul meu
De trupul meu
De de sufletul meu
Mergeți în loc depărtat
În pustiul fără viață
În pustiul cel de foc
În pustiul cel de gheață!

2. Îți faci cruce spre răsărit și spui:

Maicei Domnului m-am rugat
Maica Domnului m-a ascultat
Bolile le-a adunat
Departe le-a aruncat
Bolile s-au vindecat
Și am rămas
Frumos și sănătos
Curat și luminat
La trup
La cap
Și la suflet
Ca de Maica Domnului lăsat!

3. Ieși în prag și te stropești pe tot trupul, pe față pe cap meniind:

Cum strălucește soarele în zori
Așa să strălucească Trupul meu
Capul meu
Sufletul meu
De curățenie și de sănătate!
Cum nu poți trece cu piciorul marile
Așa să nu poată pătrunde bolile
În casa mea
În trupul meu
În capul meu
În sufletul meu!

Apa rămasă o arunci dincolo de prag, în bătătură sau peste balcon dacă stai la bloc. Descântecul îl repeți la începutul fiecărui anotimp. El asigură mobilizarea forțelor subconștientului pentru păstrarea sănătății corpului, minții și sufletului omului respectiv. Asta nu înseamnă ca poți duce în continuare o viața plina de vicii. Legile universale au grijă să stabilească echilibrul asemeni unei roți.