Descântec de deochi:
Fugi, dăochi,
Dintre ochi,
Crăpe ochii cui a dăocheat pă cutare.
D-o fi cutare dăocheat dă voinic,
Să-i crape...
Să fie dă mirare,
Să nu mai dăoache;
D-o fi dăocheat dă fată mare,
Să-i cadă cosițele,
Să...
Descântec de speriat:
Maică Preacurată, dimineață m-am sculat,
De spălat,
M-am spălat.
La icoane m-am închinat,
La picioare ți-am picat (cutare),
– Pământeana mi-l dăruiește,
De boală mi-l curățește,
Să-mi stai mână de-ajutor,...
Descântec de săgetătură:
A purces N.
Pe cale, pe cărare,
Gras și frumos,
Tare și voios.
La mijloc de cale întâlnitu-l-a
Leul cu leoaica,
Zmeul cu zmeoaica,
Rodie Doamna cu toate fetele
Și toate nevestele
Și a zis să le cânt...
Descântec de deochi:
Luăm apă curată într-un vas, și aruncând nouă cărbuni încinși, zicem:
Deochi, de ochi negri,
Deochi, de ochi căprui,
Deochi, de ochi mierii,
Căprui, negri.
De-ar da Domnul luminat,
Să borăști cât ai mâncat,...
Descântec de deochi:
A plecat cutare pe cale,
Pă cărare,
Pân' la 99 de cruci în cale,
S-a-ntâlnit cu dăoachetorii,
Cu dăoachetoarilii,
Cu strigoi,
Cu strigoaice,
Cu moroi,
Cu moroaice;
S-a-ntâlnit cu ele-n cale,
Fața i-a...
Descântec de dragoste:
Se pune miere şi sare pe un vătrai, apoi se bagă vătraiul pe o vatră încinsă rostind:
Tu, sare mare,
Tu, miere mare,
Eu te încinz,
Te aprinz,
Tu să te încinzi,
Să te aprinzi,
Cum te incinzi,
Cum te...
Descântec de gâlci
Au plecat gâlcile să pască,
Trei mătuşi să le păzească:
Una şchioapă nu putea,
Alta oarbă nu vedea
Şi-una surdă n-auzea.
Şi veniră cinci cu măciuci
Şi tăbărâră pe gâlci,
Şi le bătură,
Şi le ciocniră,
Până mii de...
Descântec de deochi:
Fugi deochi
Dintre ochi
Fugi cu patruzeci de ochi,
Din faţa obrazului
Din zgârciul nasului,
Din tâmplele capului!
Du-te-n munţi,
În pustii,
Unde câinele nu latră,
Unde cocoşul nu cântă,
Unde popa nu...
Descântec de sperietură:
Se luară nouă măgari,
Se luară nouă ogari:
Cu gurile căscate,
Cu cozile ridicate,
Cu ochii zgâiți
Cu dinții hlizliți
Coboară jos
Să mănânce,
Umbra gardului.
- Acolo nave-ți ce merge
Acolo n-aveți ce...
Descântec de bubă:
Bubă rea și veninată
Sor' cu ciuma și cu moartea,
Nu cuțâta,
Nu junghia,
Nu te-ntinde,
Nu cuprinde,
Nu te-ntinde ca șarpili.
Eu te trag,
Tu să te tragi,
Să ieși dî la cutare
Dân ficat,
Dân inimă,
Dân...
Descântec de foc, de vânt, sau fapt de vânt sau bube rele:
Buba cea rea, sau dălacu, de regulă o capătă omul de la animale, care au suferit de dălac (antrax).
Luăm o strachină curată și punem nouă cărbuni de foc și ținând-o către cel...
Descântec de vânt rău:
Când peste om sau dobitoc trece repede ceva vânt rău și călduț, atunci atât omul cât și dobitocul înțepenesc, sau nu mai pot mișca unele membre ale trupului, îi trec fiori, adică odată le este cald, altădată rece și le...
Plecă omu-ăl roşu,
Pre apă roşie,
Cu luntre roşie,
Cu vâslă roşie,
Cu mreajă roşie
Şi prinse peşti roşii,
Şi se duse la o casă roşie,
Într-o pădure roşie
Şi strânse lemne roşii
Şi-i băgă-ntr-o oală roşie....
Farmec/vrajă de dragoste cu fotografii:
Ai nevoie de:
- o fotografie cu persoana la care visezi
- un fir roșu, lung
- o monedă
- o bucată de material textil, roșu.
Pentru a obține rezultatul dorit, trebuie să pui moneda pe...
Descântec de pretit:
Dacă de lucru greu și mult se umflă palma și toată mâna, atunci se spune că-i: pretită. Descântăm în modul următor:
A plecat (cutare) pe cale,
Pe cărare,
Pe podul cel mare.
Pe pod a suit,
Podeaua s-a sucit,...
Descântec de Muma Pădurii:
Descântătoarea ia o mătură, foc, un topor şi o oală cu apă. Se aşează în pragul uşii de afară şi cât descânta se uita la un pom. Muma copilului şade la spatele ei. Se descântă numai când soarele e pe muchie, gata de...
Descântec de bubă:
Aici noțiunea de “bubă” se referă la orice rană:
Îndărăt bubă în care sângele se învârtoșează,
Îndărăt bubă roșie,
Îndărăt bubă galbenă.
Îndărăt bubă prin strigare,
Îndărăt bubă prin deochi,
Îndărăt bubă...
Descântec de dragoste:
Tu laurule, Balaurule,
Cum te beau toți băieții de friguri
Tote fetele,
Toate nevestele,
Și mi-i tontești,
Și mi-i cantești
Asa sa-mi tontești
Și sa-mi cantești (pe cutare);
Și cum plesnești
Și te vestejești...
Păsărică albă
Cu aripa albă!
Din piatra-ai crescut,
Cu nori te-ai bătut,
Trei picături din tine-au căzut:
Una de lapte, una de vin
Și una de venin.
Cel ce-a băut laptele s-a săturat,
Cel ce-a băut vinul s-a...
Descântec pentru strigarea ursitului:
Marți, la ora nouă seara, te duci la o tufă de soc, dacă se poate să fie lângă Cernișoară, și-i duci socului ca daruri: o monedă de un ban, o bucată de pâine de grâu și puțină sare; apoi scuturând socul,...
Descântec de dragoste
Plecai în luncă,
în Sfânta Duminică,
pe potecă necălcată,
pe rouă nescuturată,
prin dragoste neadunată,
poteca dac-o călcai,
roua că o scuturai
și dragostile le adunai
si-n astă apă
si-n astă cană
le băgai
și...
Psalmul 24:
Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu, Dumnezeul meu.
Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac, nici să râdă de mine vrăjmaşii mei....
Invocarea ploii - Muma ploii:
Muma ploii, muma ploii,
Mai vino și pe la noi.
Că de când n-ai mai venit,
Porumbii s-au vestejit
Și grâul s-a ofilit.
Aoleo, aoleo,
Muma ploii, muma ploii,
Mai vino și pe la noi,
Dă-ne, Doamne,...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă rudă,
Vino de ne udă,
Ca să-nceapă ploaie,
Să curgă șiroaie,
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Unde da cu maiul,
Să crească mălaiul;
Unde dă cu sapa,
Să curgă ca apa....
Descântec de pocit (deochi)
Când îi curge omului sânge din nas, instantaneu, ori când omul își pierde puterea din mână ori din picior, atunci trebuie să-i descântăm de pocit. Descântecul este următorul:
S-a luat (cutare),
Pe cale, pe...
Descântec de junghiuri:
Luăm ață de fuior de cânepă, și-o punem într-un vas de apă, și începem a zice:
S-a tăiat ogor,
Nu tai ogor,
Fără să leg junghiurile (cutăruia)
Atunci legăm pe ață nodul întâi, și zicem:
Semăn cânepa,
Nu...
Descântec de moroi:
Tu moroiule,
Tu strigoiule,
Tu să-ţi mănânci inima ta,
Maţele tale,
Ficaţii tăi,
Carnea ta,
Oasele tale,
Pielea ta,
Că cu cuţitul te-oi tăia,
Cu vin te-oi uda,
Cu busuioc te-oi afuma,
Cu tămâie te-oi...
Descântec de şarpe:
Cararate
Conopate
Netie
Congapate
Corban
Cruce,
Cruce-n cer,
Cruce-n pământ,
Hulduc,
Fă-l în sus, fă-l în jos
De la pământ.
Leac să-i fie.
Farmec (vrajă) de dragoste cu miere
Pentru vraja de iubire cu miere, ai nevoie de:
- un borcan,
- câteva linguri de miere,
- câteva petale de trandafir roșu,
- ulei de santal,
- o lumânare roșie,
- o bucată de hârtie,
- un pix cu...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă-rudă,
Ieși afar' de udă
Cu găleata-leata,
Făcută ca roata.
De joi până joi
Să dea nouă ploi
Să curgă juroi.
Să nu dai cu strachina,
Că e rău de pagubă;
Să dai cu ciuru',
Să umple...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă, rudă,
Ia-n' ieși de ne udă
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Ploaie, Doamne, ploaie,
Locuri să ne moaie
Ploiță curată
Din ceruri vărsată.
Unde-i valea sacă
D-apa să se facă,...
Descântec de bubă rea, la deget
Bubă albă,
Bubă neagră,
Bubă înveninată,
Bubă vinovată.
Ieşi de la N.
Din carne,
Din os,
Din pielea lui!
Să rămâie...
Om sănătos!
Nu te-ntinde,
N-o cuprinde,
Şi-o lasă curată,
Luminată,...
Descântec pentru laptele luat de la cutare vacă:
Luăm tărâță de grâu sau de porumb, și mestecându-le cu sare zicem peste ele:
Și-a luat (cutare) vacă
Pe cale, pe cărare,
Și-a ieșit în câmp,
În câmpul cu hrană,
În câmpul cu mană:
S-a...
1) Fata care voiește să-și facă de dragoste, se duce mai întâi sâmbătă seara în scăpătatul soarelui și ia apa din fântână într-o oală sau sticlă curată. Ajunsă la fântână zice versurile primei părți a...
Descântec "pentru toate cele": pocitură, deochi, ursită
Se descântă cu un cuţit părăsit, în usturoi şi cu acela se unge, sau în apă cu care se spală şi se bea, restul se toarnă pe câine cruciş și, de s- a scutura, nu i-i nimic omului....
Descântec "de bubă":
Ciutele din Recea
Mare nuntă-şi face:
C-un cap mare de berbece.
Câte ciute, câte mute,
Câte moine, câte bube,
Pe toate la nuntă le-o chemat,
Numai pe astă bubă n-o chemat.
Ea de ciudă şi de bănat,
Vârful i...
Descântec de a chema ursitul să vie prin aer sau de a aduce ursitul pe sus:
Aducem apă de la roata morii din Cârstănești, o punem într-un ulcior, și-l punem la foc ca să fiarbă în clocot. După aceea luăm o vârtelniță, de pe care se deapănă...
Amin! Amin!
Cosmă, Dămin!
Unde purcezi,
Codrii ciuntezi,
Toate fântânele,
Toate izvoarele,
De mâluri
Şi de gloduri
Să le curăţeşti,
Să le limpezeşti,
Lungoarea s-o izgoneşti,
Lungoarea prin foame,...
- Bună ziua, apă mare,
Doamnă mare!
- Mai şezi!
- N-am venit să şez,
Ci am venit să te dăruiesc cu mei,
Tu să dăruieşti pe N. cu o sută de zmei,
Martorii lui să se sfrijească,
La judecători în divan să se...
Descântecul greierului
Dacă intră greierele în urechea cuiva, trebuie să spună anumite cuvinte de nouă ori, la nouă bozii; pe opt le crestează şi pe a noua o taie de tot:
Bună dimineaţa, pârcălabule,
Mulţumim dumitale (şi spun numele...
