Farmec/vrajă de dragoste cu miere:
Ai nevoie de:
- o cadă plină cu apă caldă
- 100 ml de miere
- câteva picături de ulei de lavandă.
Relaxează-te în cadă, gândindu-te la alesul tău și umezește-ți fața cu poțiunea magica în care te...
Descântec de deochi:
Luăm într-un vas curat apă curată, din care n-a băut nimeni, și n-am vorbit cu nimeni până ce am adus-o și aruncăm în ea, cu cuțitul, cărbuni înfocați, zicând cuvintele:
De-i de ochi deochiat,
De bărbat,
Curat,...
Borză îmborzată,
Borză blestemată,
Cu dinţii rânjiţi,
Cu ochii beliţi,
C-urechi dâbălată,
Cu gura căscată,
Cu mâni crăpăcioase,
Cu mâni flotocoase,
Încotro ai purces,
Cu dinţii rânjiţi,
Cu ochii beliţi?
- Am...
Descântec de foc, de vânt, sau fapt de vânt sau bube rele:
Buba cea rea, sau dălacu, de regulă o capătă omul de la animale, care au suferit de dălac (antrax).
Luăm o strachină curată și punem nouă cărbuni de foc și ținând-o către cel...
Caloian:
Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te-n ceri la Dumnezeu
Ca să plouă tot mereu,
Zilele și nopțile
Să dea drumul roadelor,
Ca să fie-mbelșugată,
Roadele, noroadele,
Țara toată,
Lumea toată.
Caloiene, iene,
Caloiene,...
Descântec de bubă neagră:
Bubă albă,
Bubă neagră,
Bubă prin pocitură,
Bubă de nouăzeci și nouă de neamuri,
Bubă, cum ai știut a te crește și-a te face,
Așa să știi a te da-napoi,
Că ieu cu niere te-oi nirui,
Cu zahăr te-oi zăhări,...
Descântec de blândă
Blândă roșie,
Blândă albă,
Blândă posomorâtă,
Blândă ciumărâtă,
Blândă vânătă,
Blânda de lele,
Blândă de vânturi,
Blândă sub pământuri,
Blândă de la drac,
De la drăcoiacă,
De la zmeu,
Da la zmeoaică…
Ieși...
Dezlegare cu foc viu
Dezlegarea cu foc viu este bună împotriva trimiterilor de necaz și a celor făcute pe sporul casei ori intre iubiți și prieteni. Dezlegarea aceasta o puteți face și atunci când persoana are semne că i s-a trimis un fapt de...
Vrajă de dragoste:
Spre draga de Dumineca mă sculai,
Pe potecuță plecai,
Pe poteca necălcată,
De roua nescuturată,
La râul lui Iordan.
Găsii acolo o fată spălându-se
Dichisindu-se.
Eu asa fată văzui,
Îndărăt mă ‘ntorsei;...
Descântec "pentru toate cele": pocitură, deochi, ursită
Se descântă cu un cuţit părăsit, în usturoi şi cu acela se unge, sau în apă cu care se spală şi se bea, restul se toarnă pe câine cruciş și, de s- a scutura, nu i-i nimic omului....
Fetele care vor să se mărite iau nouă crenguţe de măr, le ard în foc la sobă sau cuptor şi, în momentul când ard, rostesc:
„Foc, focuţu’ meu,
Io-i durmi, tu nu durmi
Io-i somna, Tu nu somna...
Se ia o batistă, mărgelele sau betele unei fete sau unui băiat, care vrea să i se facă pe scrisă şi se ameninţă cu ele spre o stea mai luminoasă dinspre răsărit. Dacă steaua nu se mişcă din loc se zice că moare ursita, iar...
Descântec pentru laptele pierdut:
Marți sau vineri seara, când e lună plină, luăm tărâțe și sare și le mestecăm laolaltă în pragul grajdului, făcând peste ele cruce cu un cuțit și zicem:
- Nea, Suraie, nea,
Nu te strig pe tine,
Ci...
Descântec de deochi:
(stingând nouă cărbuni aprinși într-o cană cu apă magnetizată)
Cel mai des folosit este descântecul de deochi, când cel bolnav sau atins de uitătură deocheata are dureri mari de cap, amețeli, uneori vărsături sau o stare...
Descântec de dragoste:
Tu laurule, Balaurule,
Cum te beau toți băieții de friguri
Tote fetele,
Toate nevestele,
Și mi-i tontești,
Și mi-i cantești
Asa sa-mi tontești
Și sa-mi cantești (pe cutare);
Și cum plesnești
Și te vestejești...
Descântec de asorit:
(insolație)
Soare fârfăit,
Soare cârcăit,
Alege-te, culege-te,
Din mațe,
Și de sub mațe,
Din plămâni,
Și te du și te joacă,
Cu văduva grasă,
Pe coasta cu purcei
Cu aliguțitor de viței,
În vatră cu cenușa,...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă-rudă,
Vino dă ne udă
Cu-o foaie de ceapă,
Dumnezeu să-nceapă;
Cu-o foaie de usturoi,
Dumnezeu să ne dea ploi.
Când om da cu sapa,
Să sară și apa;
Când om da cu ciuru',
Să umple...
Descântec de Muma Pădurii:
M-am sculat marţi dimineaţa,
Bună, sănătoasă,
Grasă şi frumoasă,
M-am uitat să văd Soare răsărind
Şi-am văzut Muma Pădurii viind,
Ca o iapă nechezând,
Ca o scroafă gâfâind.
Şi cum a venit, cu gura m-a luat...
Descântec de soare sec
(descântec de insolație)
Fugi, soare sec,
Că te-nec,
Cu apa te-nec,
Cu cuțâtu' te tai.
Ieși dîn capu' mieu,
Slăbește-mă dă toate durorilii,
Du-te-n pustietăți
Unde câine nu latră,
Unde cocoș nu cântă,
Pe...
Descântec de ruptoare de apă
(diabet)
Se ia într-un vas curat apă din Cernișoară, dar din acel loc unde apa are vâltoare; apoi se mai iau nouă mlădițe de măr dulce, și se leagă într-un mănunchi laolaltă cu ajutorul căruia mestecăm apa din...
Ritual pentru bani:
Dacă situația dumneavoastră financiară este foarte proastă și doriți să o îmbunătățiți, trebuie să știți că prin acest ritual, veți putea obține suma de bani strict necesara pentru dorințele dumneavoastră. Dacă deja aveți o...
Descântec de deochi:
A plecat cutare pe cale,
Pă cărare,
Pân' la 99 de cruci în cale,
S-a-ntâlnit cu dăoachetorii,
Cu dăoachetoarilii,
Cu strigoi,
Cu strigoaice,
Cu moroi,
Cu moroaice;
S-a-ntâlnit cu ele-n cale,
Fața i-a...
Descântec de mușcătură de șarpe:
Aducem apă din Cernișoara și punem în ea usturoi verde și zicem:
Amin, amin
Sfințitului sfințit,
De-a cucurezata,
De-a buburuzata.
S-a suit șarpele,
În vârful arțarului,
Cuib să facă,
Și pui să...
Descântec de Muma Pădurii:
Descântătoarea ia o mătură, foc, un topor şi o oală cu apă. Se aşează în pragul uşii de afară şi cât descânta se uita la un pom. Muma copilului şade la spatele ei. Se descântă numai când soarele e pe muchie, gata de...
Descântec de pocit (deochi)
Când îi curge omului sânge din nas, instantaneu, ori când omul își pierde puterea din mână ori din picior, atunci trebuie să-i descântăm de pocit. Descântecul este următorul:
S-a luat (cutare),
Pe cale, pe...
Descântec de a chema ursitul să vie prin aer sau de a aduce ursitul pe sus:
Aducem apă de la roata morii din Cârstănești, o punem într-un ulcior, și-l punem la foc ca să fiarbă în clocot. După aceea luăm o vârtelniță, de pe care se deapănă...
Cuţite din Sfintele
Milostivele,
M-au izbit,
M-au pocit,
Cuţite în furca pieptului
Mi-a înfipt.
Veniţi Şoimanelor,
Şoimanilor,
Veniţi de-mi luaţi din piept
Cuţitele
Ascuţite,
Undrele,
Sâmcele,...
Cea care descânta rostea cuvintele:
Voi, 41 de bobi,
Cum ştiţi de încolţiţi,
Toate luncile înverziţi,
Toată lumea o hrăniţi,
Aşa să ştiţi...
Dezlegare de văzutul lunii
Este o lucrare vrăjită care se face cel mai adesea pentru copii mici. Aceștia sunt uneori, „trași de Luna”, care-i vede și care, mai ales care când este galbenă ori roșie îi îmbolnăvește. La fel de bine, însă, Luna...
Descântec pentru strigarea ursitului:
Marți, la ora nouă seara, te duci la o tufă de soc, dacă se poate să fie lângă Cernișoară, și-i duci socului ca daruri: o monedă de un ban, o bucată de pâine de grâu și puțină sare; apoi scuturând socul,...
Descântec de Muma Pădurii:
În fereşti la N. cine şade?
Sfântu Spiridon,
Cu puşca,
Cu sabia,
Păzea şi străjuia după N.
De leu cu leoaica,
De Dracul cu Drăcoaica,
De Pădurarul cu Păduroaica,
De Muma Pădurii,
Din plecatul...
Izdatul este o boală de inimă ce se manifestă prin slăbiciuni, dureri ascuţite la inimă sau chiar sub inimă. Femeia care descântecă îşi face întâi cruce de trei ori şi zice:
Crăpi izdate,
Necurate
O dată.
Crăi...
Descântec de Muma Pădurii:
Mama ia copilul în braţe, cu o bucăţică de mămăligă iese în ogradă, rupe mămăliga în trei şi descântă de trei ori, aruncând spre pădure de fiecare dată câte o bucată:
Mama Pădurii,
Am trimis un semn la tine,...
Descântec de ursit:
Lună, lună,
Vârgolună,
Tu eşti mândră şi frumoasă,
Tu eşti a nopţii crăiasă.
Tu cal ai,
Dar frâu nu ai,
Na-ţi ţie brâul meu
Şi fă frâu calului tău,
Să mergi după ursitul meu.
De a fi de-aici din sat,
de-a fi...
Sub o tufă-n poieniță
Este-o fântâniță
Și-n fântână-o pietricică
Rece, vinețică,
Și sub piatra-un șerpurel
Cu dinți de oțel.
Dinții apuc de piele, pielea de carne, carnea de os
Și prin trup trece un...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă rudă,
Vino de ne udă,
Ca să-nceapă ploaie,
Să curgă șiroaie,
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Unde da cu maiul,
Să crească mălaiul;
Unde dă cu sapa,
Să curgă ca apa....
Peaza (paza) e o insectă neagră şi mare care vine să pocească copiii nou născuţi şi mamele lor. Descântecul se face întotdeauna în ziua de marţi. Descântătoarea ia o frânghie de breciri din care măsoară 3 coţi şi zice:...
Descântec de făcături:
Duminecă dă dimineață mă sculai,
Nici pă ochi nu mă spălai,
Pă potecă la răsărit apucai,
Pă potecă călcând
Și dragoste-adunând
Și-ncepui să plâng
Și să mă frâng
Dă făcături,
Dă dătături,
Dă fermecături....
Plecă omu-ăl roşu,
Pre apă roşie,
Cu luntre roşie,
Cu vâslă roşie,
Cu mreajă roşie
Şi prinse peşti roşii,
Şi se duse la o casă roşie,
Într-o pădure roşie
Şi strânse lemne roşii
Şi-i băgă-ntr-o oală roşie....
Descântec pentru chemarea ursitului:
La ora nouă marți seara, când vei cina, atunci prima bucătură să o arunci afară din gură, și punând-o în sân să te duci direct la o răchită și să zici:
Bună seara, răchită înflorită,
Cu pară de foc...
Macerat de usturoi cu miere
