Descântec de dragoste:
Se descântă la gura cuptorului, la foc, în trei marți seara, cu trei smicele de alun, învălind focul.
Foc, focușorul meu,
Eu te-oi învăli,
Tu nu te învăli,
Eu voi dormi,
Tu nu dormi,
Eu voi somna,
Tu nu...
Descântec de a chema ursitul să vie prin aer sau de a aduce ursitul pe sus:
Aducem apă de la roata morii din Cârstănești, o punem într-un ulcior, și-l punem la foc ca să fiarbă în clocot. După aceea luăm o vârtelniță, de pe care se deapănă...
Descântec de dragoste
Se descânta cu apă neîncepută, cu stebla de busuioc și miere cununată, cu care se unge îndrăgostitul:
Mă sculai,
Mă spălai,
Mă pieptănai,
Mă spălai
Cu apă de plai,
Cu apă de năstrapă,
Cu o steblă de busuioc....
Descântec de vânt rău:
Când peste om sau dobitoc trece repede ceva vânt rău și călduț, atunci atât omul cât și dobitocul înțepenesc, sau nu mai pot mișca unele membre ale trupului, îi trec fiori, adică odată le este cald, altădată rece și le...
Descântec de deochi:
Luăm apă curată într-un vas, și aruncând nouă cărbuni încinși, zicem:
Deochi, de ochi negri,
Deochi, de ochi căprui,
Deochi, de ochi mierii,
Căprui, negri.
De-ar da Domnul luminat,
Să borăști cât ai mâncat,...
Descântătoarea ia un topor, merge mai întâi spre răsărit, în unghiul casei de către icoane, şi făcânt cruce cu toporul zice:
Ho! vacă roşă,
Poroşă!
Ho! vacă neagră,
Poneagră,
Nu te...
Descântec de dragoste și de ursită:
Se descântă la soc, la alun și la măr dulce. Se iau trei mlade de soc, trei de alun și trei de mar dulce. Se descântă la fiecare copac și bețele se pun sub cap, apoi visezi ursitorul - și vine.
Soc...
Apuca N.
Pe cale,
Pe cărare,
Se-ntâlnia cu nouă fete mari în cale,
Nouă flăcăi,
Nouă şoimani,
Nouă fete mari,
Nouă şoimane.
Şoimanii
Cu steagurili ridicate
Şi steagurili în capul lui N.
Le-a azvârlit,
În...
Descântec de strigoi:
Luatu-s-au strigele
Şi scorpiile,
Sâmbătă dimineaţă,
Pe cărare rourată,
Pe cărare necălcată,
Iniutate
Şi-nfocate,
Cu cuţite
Ascuţite,
Să ia de la vaci hrana
Şi mana.
Nime-n lume nu le vede,
Nime-n lume nu...
Descântec de deochi:
A plecat cutare pe cale,
Pă cărare,
Pân' la 99 de cruci în cale,
S-a-ntâlnit cu dăoachetorii,
Cu dăoachetoarilii,
Cu strigoi,
Cu strigoaice,
Cu moroi,
Cu moroaice;
S-a-ntâlnit cu ele-n cale,
Fața i-a...
Descântec de pocit:
A plecat Irod cu Irodiasa,
Cu fetele lui,
Și cu băieții lui,
Cu slugile lui
Și cu slujnicele lui,
Cu izbitoarele,
Și cu zghiuitoarele,
Cu frumoasele
Și cu vântoasele.
Pe drum mergând,
Și jocuri jucând,...
Descântec de dragoste:
Dacă vrei să te iubească
Și cu drag să te privească,
Cel din urma snop cules
Prinde-l în cosita des.
Unge-te pe chip cu huma,
Veche de o săptămână.
Spală-te pe chip cu roua,
Adunată pe din două.
Cu zăpada...
Descântec "pentru toate cele": pocitură, deochi, ursită
Se descântă cu un cuţit părăsit, în usturoi şi cu acela se unge, sau în apă cu care se spală şi se bea, restul se toarnă pe câine cruciş și, de s- a scutura, nu i-i nimic omului....
Invocarea ploii - Muma ploii:
Muma ploii, muma ploii,
Mai vino și pe la noi.
Că de când n-ai mai venit,
Porumbii s-au vestejit
Și grâul s-a ofilit.
Aoleo, aoleo,
Muma ploii, muma ploii,
Mai vino și pe la noi,
Dă-ne, Doamne,...
Plecă N. pe cale,
Pe cărare,
Se întâlni cu Sfintele în cale,
Şi-l întrebară: - Unde te duci,
Ce lucrezi
Şi unde te călătoreşti?
Înaintea cocoşilor
Îl frânseră,
Îl uciseră,
Până rânza îi şi pierdură.
Rămase cu...
Descântec de ursit:
Marți seara la ora nouă, ieșind afară, să stai pe tăietorul pe care tai lemne (tocător) în așa fel încât să vezi turnul bisericii satului, și să zici:
Arde dealul Măgurii,
Ba nu arde dealul Măgurii
Ci arde turnu...
Descântec de mușcătură de șarpe sau nevăstuică:
Căutăm o piele de nevăstuică și ținând-o în mână peste un vas cu apă curată din Cernișoară, zicem următoarele:
Clocea șarpele,
La Curături (Mădulari),
Pui nu scoate,
N-a putut face ciub,...
O purces N.
Care-i apără Rusaliile,
Pe cale,
Pe cărare
Şi la mijloc de cale
Cu Rusaliile întâlnitu-s-o,
În faţa lui izbitu-s-o,
Mâinile dămblăgitu-i-a,
Vinele la picioare zgârcitu-i-o,
Pieptul în sus...
Cea mai mare avere a omului este sănătatea, toate celelalte decurgând de aici. Când nu suntem sănătoși nu știm ce bogăție aveam, abia când ne îmbolnăvim devenim conștienți de ce am pierdut. E bine ca din când în când să...
Ritual pentru bani:
Dacă situația dumneavoastră financiară este foarte proastă și doriți să o îmbunătățiți, trebuie să știți că prin acest ritual, veți putea obține suma de bani strict necesara pentru dorințele dumneavoastră. Dacă deja aveți o...
Dezlegare de văzutul lunii
Este o lucrare vrăjită care se face cel mai adesea pentru copii mici. Aceștia sunt uneori, „trași de Luna”, care-i vede și care, mai ales care când este galbenă ori roșie îi îmbolnăvește. La fel de bine, însă, Luna...
Fetele care vor să se mărite iau nouă crenguţe de măr, le ard în foc la sobă sau cuptor şi, în momentul când ard, rostesc:
„Foc, focuţu’ meu,
Io-i durmi, tu nu durmi
Io-i somna, Tu nu somna...
Amin! Amin!
Cosmă, Dămin!
Unde purcezi,
Codrii ciuntezi,
Toate fântânele,
Toate izvoarele,
De mâluri
Şi de gloduri
Să le curăţeşti,
Să le limpezeşti,
Lungoarea s-o izgoneşti,
Lungoarea prin foame,...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă-rudă,
Vino dă ne udă
Cu-o foaie de ceapă,
Dumnezeu să-nceapă;
Cu-o foaie de usturoi,
Dumnezeu să ne dea ploi.
Când om da cu sapa,
Să sară și apa;
Când om da cu ciuru',
Să umple...
Descântec de "băşica cea neagră":
S-o pornit omu negru
La pădurea neagră,
Să taie pădurea neagră,
Cu toporu negru,
S-o care la casa neagră,
Cu boii negri,
Cu căruţa neagră.
Şi-o luat plugu negru
Şi boii negri
Şi grâu negru,
Să...
Descântec de ulcior:
Se întâmplă de multe ori ca pe geana ochiului să se facă o bubă lunguiață, care cu încetul prinde a coace, făcând dureri foarte mari. Atunci trebuie să descântăm de ulcior, zicând:
Nici a sorbit,
Nici a orbit,
Nici...
Se ia o batistă, mărgelele sau betele unei fete sau unui băiat, care vrea să i se facă pe scrisă şi se ameninţă cu ele spre o stea mai luminoasă dinspre răsărit. Dacă steaua nu se mişcă din loc se zice că moare ursita, iar...
Descântec de dragoste
Plecai în luncă,
în Sfânta Duminică,
pe potecă necălcată,
pe rouă nescuturată,
prin dragoste neadunată,
poteca dac-o călcai,
roua că o scuturai
și dragostile le adunai
si-n astă apă
si-n astă cană
le băgai
și...
A purces pe cale, pe cărare, N.
Când, la jumătate cale,
L-a întâlnit o Samcă cu patru picioare,
Cu păr de urs îmbrăcată până în pământ.
Bine l-a întâlnit,
Trupul i-a schimonosit,
Pieptul i-a stricat,
Ochii i-a...
Descântec de făcături:
Duminecă dă dimineață mă sculai,
Nici pă ochi nu mă spălai,
Pă potecă la răsărit apucai,
Pă potecă călcând
Și dragoste-adunând
Și-ncepui să plâng
Și să mă frâng
Dă făcături,
Dă dătături,
Dă fermecături....
Descântec de Muma Pădurii:
Se descântă cu perie în tărâţe, cu care mai apoi se va afuma seara.
Leoaico,
Moroaico,
Colţato,
Zâmbato,
Despletito,
Muma Pădurii
De ziua,
De noapte,
Du-te la dealul ardealului,
Că copilul are...
Descântec de gâlci
Au plecat gâlcile să pască,
Trei mătuşi să le păzească:
Una şchioapă nu putea,
Alta oarbă nu vedea
Şi-una surdă n-auzea.
Şi veniră cinci cu măciuci
Şi tăbărâră pe gâlci,
Şi le bătură,
Şi le ciocniră,
Până mii de...
Descântec de foc, de vânt, sau fapt de vânt sau bube rele:
Buba cea rea, sau dălacu, de regulă o capătă omul de la animale, care au suferit de dălac (antrax).
Luăm o strachină curată și punem nouă cărbuni de foc și ținând-o către cel...
Descântec de ruptoare de apă
(diabet)
Se ia într-un vas curat apă din Cernișoară, dar din acel loc unde apa are vâltoare; apoi se mai iau nouă mlădițe de măr dulce, și se leagă într-un mănunchi laolaltă cu ajutorul căruia mestecăm apa din...
Peaza (paza) e o insectă neagră şi mare care vine să pocească copiii nou născuţi şi mamele lor. Descântecul se face întotdeauna în ziua de marţi. Descântătoarea ia o frânghie de breciri din care măsoară 3 coţi şi zice:...
Descântec de speriat:
Maică Preacurată, dimineață m-am sculat,
De spălat,
M-am spălat.
La icoane m-am închinat,
La picioare ți-am picat (cutare),
– Pământeana mi-l dăruiește,
De boală mi-l curățește,
Să-mi stai mână de-ajutor,...
Descântec de legat:
Cum îngrop firile astea
Și lingurili dî la masa cutăreia,
Așa să să-ngroape toate dătăturili,
Făcăturili,
Izbiturili.
Și să vie la cutare
La aceiași masă dî la care a plecat.
Cum să părăsăsc lingurile-ngropate,...
Descântec contra celor diavolești sau descântec contra magiei negre
Acest descântec are putere numai dacă știți sigur ca vi s-a făcut o vrajă și dacă se cunoaște persoana trimițătorului, dar fără a ști neapărat ce anume lucrare ori trimitere...
Descântec de frigare:
Sare focu' să stingă apa,
Sare apa să stingă focu',
Sare la cutare
Și stinge pocităr'le,
Întâlnitur'le
Săgetătur'le
Dân mâni,
Dân schinare,
Dân chept,
Dân plămâi,
De su' plămâi,
Din băier'le inimii,
Din...
Într-o zi de sărbătoare importantă se pun 12 tăciuni scoși din vatră într-o cutie și se păstrează. După un timp, se așează pe o basma întunecată sau neagră, fără desen. Alături se pun o farfurie,...
Amestec anti-cancerigen de miere, polen, propolis și lăptișor de matcă