Se lucrează cu acest descântec pentru un bărbat care și-a părăsit casa, iubita, logodnica ori nevasta și se poate rosti și asupra lui însuși și asupra unui obiect sau veșmânt pe care apoi îl veți da...
Plecat-au nouă fete fecioare
Pe cale, pe cărare.
Și-ntr-o mândră vale,
La mijloc de cale,
Maică Domnului le-a întâlnit
Și din carul ei de aur astfel le-a grăit: ,,Unde mergeți pe răcoare,
Voi, nouă fete...
Plecă omu-ăl roşu,
Pre apă roşie,
Cu luntre roşie,
Cu vâslă roşie,
Cu mreajă roşie
Şi prinse peşti roşii,
Şi se duse la o casă roşie,
Într-o pădure roşie
Şi strânse lemne roşii
Şi-i băgă-ntr-o oală roşie....
Descântec de Muma Pădurii
Tu, colţato,
Ce vii aşa spăimântată
Şi despletită,
Aşa grozav de urâtă,
Că spăimântezi copiii,
Cu dinţii ca secerile?
Cu secerea te-oi înţepa,
CU tămâie de la Bobotează te-oi afuma
Şi în apă mare te-oi...
Bună ziua, rachiu mare,
Domn mare,
C-a plecat N.
Pe câmpul ăl mare
Spre soare-răsare,
S-a-ntâlnit cu sfintele-n cale,
În braţe l-a luat,
Peste căruţă l-a aruncat,
Sângele i-a sorbit,
Puterea i-a sfârşit....
Descântec de bubă rea, la deget
Bubă albă,
Bubă neagră,
Bubă înveninată,
Bubă vinovată.
Ieşi de la N.
Din carne,
Din os,
Din pielea lui!
Să rămâie...
Om sănătos!
Nu te-ntinde,
N-o cuprinde,
Şi-o lasă curată,
Luminată,...
Descântec de bubă rea la stomac:
Buba bubelor,
Sora ciumelor,
Bubă ţigănească,
Bubă oiască,
Bubă căiască,
Bubă porcească,
Bubă băcească,
Ieşi de la...
Din creştetul capului,
Din moalele capului,
Din nările nasului,
Din...
Descântec de dragoste:
Nu desemn chip de om,
Și desemn scrisu' meu,
Ursitu' meu
Ursat,
De Dumnezeu lăsat,
Care-o fi,
De unde-o fi,
Să vie să mă ia,
Că mi-a venit vremea
Și nu mai pot sta.
Să vie-ntins,
Ars,
La mine-acas';...
1) Fata care voiește să-și facă de dragoste, se duce mai întâi sâmbătă seara în scăpătatul soarelui și ia apa din fântână într-o oală sau sticlă curată. Ajunsă la fântână zice versurile primei părți a...
Se ia o vergea de sânger, se merge seara la balta din apropierea unei fântâni. Cu descântătoarea trebuie să fie şi fata care vrea să cheme pe Dracul. Cu vergeaua se bate balta de 9 ori:
Să ieşi...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă-rudă,
Vino dă ne udă
Cu găleata-leata
Peste toată ceata.
De joi până joi
Să dea nouă ploi,
Să dai cu sapa
Ca să curgă apa,
Porumbii să crească,
Grâu' să rodească.
Să nu dai cu...
Descântec de dragoste:
Eu N.,
M-am sculat joi de dimineaţă
Şi m-am dus la o apă curgătoare
M-am spălat pe picioare
M-am spălat pe ţâţe
Dă piei de mâţă
Pă cap
Dă piei de ţap
Să fiu văzută
Şi auzită
De-un băiat
De împărat...
Apuca N.
Pe cale,
Pe cărare,
Țipând
Și văicărind
Și nimeni nu-l auzea
Și nimeni nu-l plângea,
Doar Maica Domnului ce făcea?
Picioare de ceară
La scară de aur punea
Și jos se scobora,
La nouă...
Descântec de soare sec
(descântec de insolație)
Fugi, soare sec,
Că te-nec,
Cu apa te-nec,
Cu cuțâtu' te tai.
Ieși dîn capu' mieu,
Slăbește-mă dă toate durorilii,
Du-te-n pustietăți
Unde câine nu latră,
Unde cocoș nu cântă,
Pe...
Descântec de deochi:
Descântătoarea ia mai întâi noua cărbuni aprinși și-i aruncă într-un vas cu apă ne-nceputa; după aceea, ia noua bucățele de fier de găsit sau trei frigări, le leagă pe toate la un loc cu o brățară de coasă, le pune la...
Descântec de deochi:
Păsărică
Frumușică,
Șade-n vârf de pietricică
Și cântă de se despică.
Pietricica plesni,
Plesniră și ochii strigoiului,
Ochii moroiului
Și-ai moroaicii
Care-a deocheat pe cutare
Și-a rămas curat,
Luminat,
Ca...
Plecă N. pe cale,
Pe cărare,
Se întâlni cu Sfintele în cale,
Şi-l întrebară: - Unde te duci,
Ce lucrezi
Şi unde te călătoreşti?
Înaintea cocoşilor
Îl frânseră,
Îl uciseră,
Până rânza îi şi pierdură.
Rămase cu...
Descântec de deochi:
Luăm apă curată într-un vas, și aruncând nouă cărbuni încinși, zicem:
Deochi, de ochi negri,
Deochi, de ochi căprui,
Deochi, de ochi mierii,
Căprui, negri.
De-ar da Domnul luminat,
Să borăști cât ai mâncat,...
Descântec contra celor diavolești sau descântec contra magiei negre
Acest descântec are putere numai dacă știți sigur ca vi s-a făcut o vrajă și dacă se cunoaște persoana trimițătorului, dar fără a ști neapărat ce anume lucrare ori trimitere...
Stai junghi, nu junghie! Că mă duc la arat și la sămănat.
Stai, că dacă nu-i sta, munca cânepei ț-oi da!
Stai, că ma duc la cules și mă duc la topit,
Stai, junghiule, stai, că dacă nu-i sta, munca cânepei ț-oi da!...
Descântec de pocit (deochi)
Când îi curge omului sânge din nas, instantaneu, ori când omul își pierde puterea din mână ori din picior, atunci trebuie să-i descântăm de pocit. Descântecul este următorul:
S-a luat (cutare),
Pe cale, pe...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă, rudă,
Ia-n' ieși de ne udă
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Ploaie, Doamne, ploaie,
Locuri să ne moaie
Ploița curată
Din ceruri vărsată.
Unde-i valea sacă
D-apa să se...
Descântec de strigoi:
Se iau trei fire de busuioc şi un ou ouat de o găină neagră într-o sâmbătă pe la asfinţitul soarelui şi se descântă la capul bolnavului de trei ori în trei zile succesive, şoptindu-i-se:
Un om mare, roşu,
Luă secure...
Descântec de dragoste:
Se pune miere şi sare pe un vătrai, apoi se bagă vătraiul pe o vatră încinsă rostind:
Tu, sare mare,
Tu, miere mare,
Eu te încinz,
Te aprinz,
Tu să te încinzi,
Să te aprinzi,
Cum te incinzi,
Cum te...
Descântec "de plămădirea inimii"
A plecat strigoaica
Din casă în casă,
Din coş în coş,
Şi-a găsit
Toate casele-ncuiate,
Toate uşile astupate,
Numai la N.
Casa descuiată,
Uşa destupată,
Coşul desfundat.
În casă cum intră,
La N....
Fetele care vor să se mărite iau nouă crenguţe de măr, le ard în foc la sobă sau cuptor şi, în momentul când ard, rostesc:
„Foc, focuţu’ meu,
Io-i durmi, tu nu durmi
Io-i somna, Tu nu somna...
Descântec de dragoste
Se descânta cu apă neîncepută, cu stebla de busuioc și miere cununată, cu care se unge îndrăgostitul:
Mă sculai,
Mă spălai,
Mă pieptănai,
Mă spălai
Cu apă de plai,
Cu apă de năstrapă,
Cu o steblă de busuioc....
Descântec de dragoste și de ursită:
Se descântă la soc, la alun și la măr dulce. Se iau trei mlade de soc, trei de alun și trei de mar dulce. Se descântă la fiecare copac și bețele se pun sub cap, apoi visezi ursitorul - și vine.
Soc...
Descântec de deochi:
Fugi deochi
Dintre ochi
Fugi cu patruzeci de ochi,
Din faţa obrazului
Din zgârciul nasului,
Din tâmplele capului!
Du-te-n munţi,
În pustii,
Unde câinele nu latră,
Unde cocoşul nu cântă,
Unde popa nu...
Descântec de ruptoare de apă
(diabet)
Se ia într-un vas curat apă din Cernișoară, dar din acel loc unde apa are vâltoare; apoi se mai iau nouă mlădițe de măr dulce, și se leagă într-un mănunchi laolaltă cu ajutorul căruia mestecăm apa din...
Descântec de șopârlariță:
Luăm miere de albine și zicem:
Șopârliță lungariță,
Fugi de la (cutare).
Să mergem, să fugim
Că iese neagra tomoiaga,
De sub pat:
Și ți-o tăia vinele,
Și ți-o seca rădăcinile.
În grumaz nu prinde,...
Descântec de deochi:
Vine ciuta de la munte
Lingându-şi puii pe frunte.
Îi linge pe pistricei
Şi pe cei frumuşei.
Şi eu pe N. îl ling -
De deochi,
Dintre ochi.
Cât o sta vântu-n gard
Atât să stea deochiu-n cap,
Şi să fugă prin...
Descântec de foc, de vânt, sau fapt de vânt sau bube rele:
Buba cea rea, sau dălacu, de regulă o capătă omul de la animale, care au suferit de dălac (antrax).
Luăm o strachină curată și punem nouă cărbuni de foc și ținând-o către cel...
Descântec de îndesoare:
Dacă cuiva îi este rău și are scaun prea des, atunci trebuie să-i descântăm de îndesoare. Mergem la Cernișoară și aducem nouă pietricele albe curate și luăm apă de trei ori din trei locuri, mergând pe apă în sus, și de...
Descântec de blândă
Blândă roșie,
Blândă albă,
Blândă posomorâtă,
Blândă ciumărâtă,
Blândă vânătă,
Blânda de lele,
Blândă de vânturi,
Blândă sub pământuri,
Blândă de la drac,
De la drăcoiacă,
De la zmeu,
Da la zmeoaică…
Ieși...
Dezlegare de văzutul lunii
Este o lucrare vrăjită care se face cel mai adesea pentru copii mici. Aceștia sunt uneori, „trași de Luna”, care-i vede și care, mai ales care când este galbenă ori roșie îi îmbolnăvește. La fel de bine, însă, Luna...
Descântec de Muma Pădurii:
Se descântă cu perie în tărâţe, cu care mai apoi se va afuma seara.
Leoaico,
Moroaico,
Colţato,
Zâmbato,
Despletito,
Muma Pădurii
De ziua,
De noapte,
Du-te la dealul ardealului,
Că copilul are...
Descântec de mușcătură de șarpe:
Luăm un fir de orice fel de iarbă verde și cenușă într-un vas, și cu firul de iarbă și un grăunte de usturoi mestecăm cenușa, zicând:
Șade fată pupuiată
Pe un vârf de piatră:
Face pâine de cenușă
Și cu...
Sub o tufă-n poieniță
Este-o fântâniță
Și-n fântână-o pietricică
Rece, vinețică,
Și sub piatra-un șerpurel
Cu dinți de oțel.
Dinții apuc de piele, pielea de carne, carnea de os
Și prin trup trece un...
Descântec pentru strigarea ursitului:
Marți, la ora nouă seara, te duci la o tufă de soc, dacă se poate să fie lângă Cernișoară, și-i duci socului ca daruri: o monedă de un ban, o bucată de pâine de grâu și puțină sare; apoi scuturând socul,...
Amestec anti-cancerigen de miere, polen, propolis și lăptișor de matcă