Descântec contra celor diavolești sau descântec contra magiei negre
Acest descântec are putere numai dacă știți sigur ca vi s-a făcut o vrajă și dacă se cunoaște persoana trimițătorului, dar fără a ști neapărat ce anume lucrare ori trimitere...
Descântec de legat:
Cum îngrop firile astea
Și lingurili dî la masa cutăreia,
Așa să să-ngroape toate dătăturili,
Făcăturili,
Izbiturili.
Și să vie la cutare
La aceiași masă dî la care a plecat.
Cum să părăsăsc lingurile-ngropate,...
Descântec de ursit:
Lună, lună,
Vârgolună,
Tu eşti mândră şi frumoasă,
Tu eşti a nopţii crăiasă.
Tu cal ai,
Dar frâu nu ai,
Na-ţi ţie brâul meu
Şi fă frâu calului tău,
Să mergi după ursitul meu.
De a fi de-aici din sat,
de-a fi...
Se lucrează cu acest descântec pentru un bărbat care și-a părăsit casa, iubita, logodnica ori nevasta și se poate rosti și asupra lui însuși și asupra unui obiect sau veșmânt pe care apoi îl veți da...
Cuţite din Sfintele
Milostivele,
M-au izbit,
M-au pocit,
Cuţite în furca pieptului
Mi-a înfipt.
Veniţi Şoimanelor,
Şoimanilor,
Veniţi de-mi luaţi din piept
Cuţitele
Ascuţite,
Undrele,
Sâmcele,...
Îngenunchez
În ochii Tatălui care m-a creat,
În ochii Fiului care m-a câștigat,
În ochii Spiritului care m-a curățat,
În prietenie și afecțiune.
Prin Cel Uns ca Fiu al Tău, O Doamne,
Așează asupra noastră...
Nouă sfinte Şoimane,
Cu nouă lopăţele,
Cu nouă măturele,
Cu rochii negre-mpodobite,
Cu salbe de galbeni gătite,
Cu rochile rotate,
Cu iile rourate,
Cu sălbele pe chept lăsate,
De la apus s-a ridicat,
La...
Vrăjitoarea care are de gând să ia mana de la vite pleacă pe la doua ore din noaptea de Sf. Gheorghe din sat la câmp, muta, fără să scoată un cuvânt din gura. Ajungând la câmp, unde știe ea că are să vină...
Descântec de deochi:
Vine ciuta de la munte
Lingându-şi puii pe frunte.
Îi linge pe pistricei
Şi pe cei frumuşei.
Şi eu pe N. îl ling -
De deochi,
Dintre ochi.
Cât o sta vântu-n gard
Atât să stea deochiu-n cap,
Şi să fugă prin...
Descântec de bubă:
Luăm un ban de argint de la o salbă ce o poartă fetele la gât, și ținând banul în mână zicem:
Cruce de argint apucat-am,
Înapoi îndărătatu-te-am.
Bine alege-oi,
Bine culege-oi,
Din fața obrazului,
Din auzul...
Peaza (paza) e o insectă neagră şi mare care vine să pocească copiii nou născuţi şi mamele lor. Descântecul se face întotdeauna în ziua de marţi. Descântătoarea ia o frânghie de breciri din care măsoară 3 coţi şi zice:...
Descântec de bubă:
Luăm un cuțit de oțel și facem cruci peste o cană cu apă, ori peste locul dureros, zicând:
Bubă bubată,
Înapoi îndărăt,
Draga mea, sora mea:
Că eu acum te văd,
Acum te trimit îndărăt,
Mai mult nu crește,
Ci te...
Descântec de moroi:
Tu moroiule,
Tu strigoiule,
Tu să-ţi mănânci inima ta,
Maţele tale,
Ficaţii tăi,
Carnea ta,
Oasele tale,
Pielea ta,
Că cu cuţitul te-oi tăia,
Cu vin te-oi uda,
Cu busuioc te-oi afuma,
Cu tămâie te-oi...
Descântec de a desface ura de pe o fată:
Când fata nu-i iubită, spunem că cineva a aruncat ură pe ea și de aceea trebuie să i se descânte. În zori de ziuă, înainte de răsăritul soarelui, mergem în Cernișoară, și luând apă, aruncă peste vârful...
Cea mai mare avere a omului este sănătatea, toate celelalte decurgând de aici. Când nu suntem sănătoși nu știm ce bogăție aveam, abia când ne îmbolnăvim devenim conștienți de ce am pierdut. E bine ca din când în când să...
Descântec de vânt rău:
Când peste om sau dobitoc trece repede ceva vânt rău și călduț, atunci atât omul cât și dobitocul înțepenesc, sau nu mai pot mișca unele membre ale trupului, îi trec fiori, adică odată le este cald, altădată rece și le...
Caloian:
Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te-n ceri la Dumnezeu
Ca să plouă tot mereu,
Zilele și nopțile
Să dea drumul roadelor,
Ca să fie-mbelșugată,
Roadele, noroadele,
Țara toată,
Lumea toată.
Caloiene, iene,
Caloiene,...
Plecă N. pe cale,
Pe cărare,
Se întâlni cu Sfintele în cale,
Şi-l întrebară: - Unde te duci,
Ce lucrezi
Şi unde te călătoreşti?
Înaintea cocoşilor
Îl frânseră,
Îl uciseră,
Până rânza îi şi pierdură.
Rămase cu...
Descântec de strigoi:
Se iau trei fire de busuioc şi un ou ouat de o găină neagră într-o sâmbătă pe la asfinţitul soarelui şi se descântă la capul bolnavului de trei ori în trei zile succesive, şoptindu-i-se:
Un om mare, roşu,
Luă secure...
Descântec de deochi:
Se spune descântecul suflându-se asupra bolnavului de trei ori:
Fugi, deochi, dintre ochi,
Fugi, deochetură,
Că te-ajunge vânt din gură.
Fugi, deochiat,
Că te-ajunge vânt turbat.
Fugi, deochi, dintre ochi,
Că...
Descântec de Muma Pădurii:
M-am sculat marţi dimineaţa,
Bună, sănătoasă,
Grasă şi frumoasă,
M-am uitat să văd Soare răsărind
Şi-am văzut Muma Pădurii viind,
Ca o iapă nechezând,
Ca o scroafă gâfâind.
Şi cum a venit, cu gura m-a luat...
Descântec de Muma Pădurii:
Copii cărora li se fură somul sunt descântaţi la uşă cu toporul în apă neîncepută, cu lumânărică şi lemn de alun:
Tu Muma Pădurii,
Tu Păduroiule,
Cu vacele vii,
Cu vacele să te duci,
De la N. să fugi....
Descântec de gâlci
Au plecat gâlcile să pască,
Trei mătuşi să le păzească:
Una şchioapă nu putea,
Alta oarbă nu vedea
Şi-una surdă n-auzea.
Şi veniră cinci cu măciuci
Şi tăbărâră pe gâlci,
Şi le bătură,
Şi le ciocniră,
Până mii de...
Descântec de dragoste:
Se descântă la gura cuptorului, la foc, în trei marți seara, cu trei smicele de alun, învălind focul.
Foc, focușorul meu,
Eu te-oi învăli,
Tu nu te învăli,
Eu voi dormi,
Tu nu dormi,
Eu voi somna,
Tu nu...
Descântec de deochi:
Luăm cărbuni aprinși și aruncând câte unul într-un vas cu apă, zicem:
Pasăre neagră,
Pasăre galbenă,
Sari în cer,
Sari în pământ,
Sari în piatră seacă,
Piatra-n patru crapă.
Dar nu crăpa piatra,
Ci crapă...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă-rudă,
Ieși afar' de udă
Cu găleata-leata,
Făcută ca roata.
De joi până joi
Să dea nouă ploi
Să curgă juroi.
Să nu dai cu strachina,
Că e rău de pagubă;
Să dai cu ciuru',
Să umple...
Descântec de dragoste:
Tu laurule, Balaurule,
Cum te beau toți băieții de friguri
Tote fetele,
Toate nevestele,
Și mi-i tontești,
Și mi-i cantești
Asa sa-mi tontești
Și sa-mi cantești (pe cutare);
Și cum plesnești
Și te vestejești...
Farmec/vrajă de dragoste cu miere:
Ai nevoie de:
- o cadă plină cu apă caldă
- 100 ml de miere
- câteva picături de ulei de lavandă.
Relaxează-te în cadă, gândindu-te la alesul tău și umezește-ți fața cu poțiunea magica în care te...
Descântec de șopârlariță:
Dacă are omul nădușeli, și-l strânge la grumaz, de abia putând răsufla, atunci zicem că-i bolnav de șopârlariță. Luăm puțină unsoare de porc și începem a zice:
Nouă fete, nouă babe
Și un șopârlariț.
Opt fete,...
Descântec de frigare:
Sare focu' să stingă apa,
Sare apa să stingă focu',
Sare la cutare
Și stinge pocităr'le,
Întâlnitur'le
Săgetătur'le
Dân mâni,
Dân schinare,
Dân chept,
Dân plămâi,
De su' plămâi,
Din băier'le inimii,
Din...
Descântec de şarpe:
Cararate
Conopate
Netie
Congapate
Corban
Cruce,
Cruce-n cer,
Cruce-n pământ,
Hulduc,
Fă-l în sus, fă-l în jos
De la pământ.
Leac să-i fie.
Vrajă de dragoste:
Spre draga de Dumineca mă sculai,
Pe potecuță plecai,
Pe poteca necălcată,
De roua nescuturată,
La râul lui Iordan.
Găsii acolo o fată spălându-se
Dichisindu-se.
Eu asa fată văzui,
Îndărăt mă ‘ntorsei;...
Descântec de bubă neagră:
Bubă albă,
Bubă neagră,
Bubă prin pocitură,
Bubă de nouăzeci și nouă de neamuri,
Bubă, cum ai știut a te crește și-a te face,
Așa să știi a te da-napoi,
Că ieu cu niere te-oi nirui,
Cu zahăr te-oi zăhări,...
Descântec de mușcătură de șarpe:
Veveriță, pestriță,
Nu umfla,
Nu bosumfla;
Atunci umflă
Atunci bosumflă,
Când o face:
Laur-balaur,
Cuib în crucea bradului,
Și în vârful molidului.
Atunci și nici atunci.
Piui, piui, piui!...
Descântec de bubă:
Bubă rea și veninată
Sor' cu ciuma și cu moartea,
Nu cuțâta,
Nu junghia,
Nu te-ntinde,
Nu cuprinde,
Nu te-ntinde ca șarpili.
Eu te trag,
Tu să te tragi,
Să ieși dî la cutare
Dân ficat,
Dân inimă,
Dân...
Borză îmborzată,
Borză blestemată,
Cu dinţii rânjiţi,
Cu ochii beliţi,
C-urechi dâbălată,
Cu gura căscată,
Cu mâni crăpăcioase,
Cu mâni flotocoase,
Încotro ai purces,
Cu dinţii rânjiţi,
Cu ochii beliţi?
- Am...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă-rudă,
Vino dă ne udă
Cu-o foaie de ceapă,
Dumnezeu să-nceapă;
Cu-o foaie de usturoi,
Dumnezeu să ne dea ploi.
Când om da cu sapa,
Să sară și apa;
Când om da cu ciuru',
Să umple...
Descântec de dragoste
Este vorba de un farmec care se lucrează numai în mod direct pe numele și trupul unei anumite persoane fie de sex feminin, fie masculin. El face ca legătura dintre doua persoane să dureze timp îndelungat, să fie tare și...
Descântec de dragoste
Plecai în luncă,
în Sfânta Duminică,
pe potecă necălcată,
pe rouă nescuturată,
prin dragoste neadunată,
poteca dac-o călcai,
roua că o scuturai
și dragostile le adunai
si-n astă apă
si-n astă cană
le băgai
și...
Descântec de spurcat:
Când șarpele sau nevăstuica mușcă vaca sau alt animal din curtea omului, atunci se zice că-i mușcată de spurcat. Dacă nu grăbim cu descântecul, atunci vaca se umflă. Luăm o căldărușă plină cu apă curată, mergem la vaca...
