Descântec de blândă
Blândă roșie,
Blândă albă,
Blândă posomorâtă,
Blândă ciumărâtă,
Blândă vânătă,
Blânda de lele,
Blândă de vânturi,
Blândă sub pământuri,
Blândă de la drac,
De la drăcoiacă,
De la zmeu,
Da la zmeoaică…
Ieși...
Plecă omu-ăl roşu,
Pre apă roşie,
Cu luntre roşie,
Cu vâslă roşie,
Cu mreajă roşie
Şi prinse peşti roşii,
Şi se duse la o casă roşie,
Într-o pădure roşie
Şi strânse lemne roşii
Şi-i băgă-ntr-o oală roşie....
Farmec/vrajă de dragoste cu fotografii:
Ai nevoie de:
- o fotografie cu persoana la care visezi
- un fir roșu, lung
- o monedă
- o bucată de material textil, roșu.
Pentru a obține rezultatul dorit, trebuie să pui moneda pe...
Descântec de Muma Pădurii
Tu, colţato,
Ce vii aşa spăimântată
Şi despletită,
Aşa grozav de urâtă,
Că spăimântezi copiii,
Cu dinţii ca secerile?
Cu secerea te-oi înţepa,
CU tămâie de la Bobotează te-oi afuma
Şi în apă mare te-oi...
Descântec de Muma Pădurii:
Mama ia copilul în braţe, cu o bucăţică de mămăligă iese în ogradă, rupe mămăliga în trei şi descântă de trei ori, aruncând spre pădure de fiecare dată câte o bucată:
Mama Pădurii,
Am trimis un semn la tine,...
Iată, acum, acel descântec care e bun de folosit la alungarea tuturor farmecelor făcute sau de făcut. El trebuie repetat trei zile atunci când se vede luna nouă pe cer, în prima marţi, joi sau...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă-rudă,
Vino dă ne udă
Cu-o foaie de ceapă,
Dumnezeu să-nceapă;
Cu-o foaie de usturoi,
Dumnezeu să ne dea ploi.
Când om da cu sapa,
Să sară și apa;
Când om da cu ciuru',
Să umple...
Vrăjitoarea care are de gând să ia mana de la vite pleacă pe la doua ore din noaptea de Sf. Gheorghe din sat la câmp, muta, fără să scoată un cuvânt din gura. Ajungând la câmp, unde știe ea că are să vină...
Descântătoarea ia un topor, merge mai întâi spre răsărit, în unghiul casei de către icoane, şi făcânt cruce cu toporul zice:
Ho! vacă roşă,
Poroşă!
Ho! vacă neagră,
Poneagră,
Nu te...
Descântec de pocit:
A plecat Irod cu Irodiasa,
Cu fetele lui,
Și cu băieții lui,
Cu slugile lui
Și cu slujnicele lui,
Cu izbitoarele,
Și cu zghiuitoarele,
Cu frumoasele
Și cu vântoasele.
Pe drum mergând,
Și jocuri jucând,...
Descântec de deochi:
Fugi deochi
Dintre ochi
Fugi cu patruzeci de ochi,
Din faţa obrazului
Din zgârciul nasului,
Din tâmplele capului!
Du-te-n munţi,
În pustii,
Unde câinele nu latră,
Unde cocoşul nu cântă,
Unde popa nu...
Descântec de Ceasul Rău:
Ceas rău cu pocitură,
Ceas rău cu săgetură,
Ceas rău cu spaimă,
Ceas rău de cu seară,
Ceas rău de miezul nopţii,
Ceas rău de ziuă,
Să te duci pe munţi,
Pe sub munţi
C-acolo-s a tale curţi,
C-acolo-s mese...
Descântec de dragoste:
Tu laurule, Balaurule,
Cum te beau toți băieții de friguri
Tote fetele,
Toate nevestele,
Și mi-i tontești,
Și mi-i cantești
Asa sa-mi tontești
Și sa-mi cantești (pe cutare);
Și cum plesnești
Și te vestejești...
O purces N.
Care-i apără Rusaliile,
Pe cale,
Pe cărare
Şi la mijloc de cale
Cu Rusaliile întâlnitu-s-o,
În faţa lui izbitu-s-o,
Mâinile dămblăgitu-i-a,
Vinele la picioare zgârcitu-i-o,
Pieptul în sus...
Descântec de deochi:
A plecat cutare pe cale,
Pă cărare,
Pân' la 99 de cruci în cale,
S-a-ntâlnit cu dăoachetorii,
Cu dăoachetoarilii,
Cu strigoi,
Cu strigoaice,
Cu moroi,
Cu moroaice;
S-a-ntâlnit cu ele-n cale,
Fața i-a...
Descântec de mușcătură de șarpe:
Aducem apă din Cernișoara și punem în ea usturoi verde și zicem:
Amin, amin
Sfințitului sfințit,
De-a cucurezata,
De-a buburuzata.
S-a suit șarpele,
În vârful arțarului,
Cuib să facă,
Și pui să...
Descântec de deochi:
(stingând nouă cărbuni aprinși într-o cană cu apă magnetizată)
Cel mai des folosit este descântecul de deochi, când cel bolnav sau atins de uitătură deocheata are dureri mari de cap, amețeli, uneori vărsături sau o stare...
Farmec/vrajă de dragoste cu fotografii
Pentru a funcționa, Luna trebuie să fie în faza de creștere, iar procedeul trebuie repetat pană la Lună plină inclusiv.
Tot ce trebuie sa faci este sa iei o poza cu alesul inimii tale, să te descalți...
Descântec de Muma Pădurii:
Descântătoarea ia o mătură, foc, un topor şi o oală cu apă. Se aşează în pragul uşii de afară şi cât descânta se uita la un pom. Muma copilului şade la spatele ei. Se descântă numai când soarele e pe muchie, gata de...
Lunea de dimineaţă, până a nu răsări Soarele, se descântă deasupra unui pahar de rachiu ori de vin, sau de borş din care n-a gustat încă nimeni, de trei ori una după alta,...
Descântec de dragoste
Este vorba de un farmec care se lucrează numai în mod direct pe numele și trupul unei anumite persoane fie de sex feminin, fie masculin. El face ca legătura dintre doua persoane să dureze timp îndelungat, să fie tare și...
Peaza (paza) e o insectă neagră şi mare care vine să pocească copiii nou născuţi şi mamele lor. Descântecul se face întotdeauna în ziua de marţi. Descântătoarea ia o frânghie de breciri din care măsoară 3 coţi şi zice:...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă rudă,
Vino de ne udă,
Ca să-nceapă ploaie,
Să curgă șiroaie,
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Unde da cu maiul,
Să crească mălaiul;
Unde dă cu sapa,
Să curgă ca apa....
Izdatul este o boală de inimă ce se manifestă prin slăbiciuni, dureri ascuţite la inimă sau chiar sub inimă. Femeia care descântecă îşi face întâi cruce de trei ori şi zice:
Crăpi izdate,
Necurate
O dată.
Crăi...
Invocarea ploii - Muma ploii:
Muma ploii, muma ploii,
Mai vino și pe la noi.
Că de când n-ai mai venit,
Porumbii s-au vestejit
Și grâul s-a ofilit.
Aoleo, aoleo,
Muma ploii, muma ploii,
Mai vino și pe la noi,
Dă-ne, Doamne,...
Descântec contra celor diavolești sau descântec contra magiei negre
Acest descântec are putere numai dacă știți sigur ca vi s-a făcut o vrajă și dacă se cunoaște persoana trimițătorului, dar fără a ști neapărat ce anume lucrare ori trimitere...
De deochi:
Fugiţi deochiturilor
Fugiţi plesnitorilor
Fugiţi pociturilor
Pocitori cu strigoi
Cu moroi
Potoliţi-vă
Din capul copilului N
Să vă duceţi
Să vă încuiaţi
În pietre, în munţi
C-acolo v-aşteaptă
Une’ cocoşii nu cântă
Popa nu...
Descântec de deochi:
Luăm într-un vas curat apă curată, din care n-a băut nimeni, și n-am vorbit cu nimeni până ce am adus-o și aruncăm în ea, cu cuțitul, cărbuni înfocați, zicând cuvintele:
De-i de ochi deochiat,
De bărbat,
Curat,...
Descântec de "băşica cea neagră":
S-o pornit omu negru
La pădurea neagră,
Să taie pădurea neagră,
Cu toporu negru,
S-o care la casa neagră,
Cu boii negri,
Cu căruţa neagră.
Şi-o luat plugu negru
Şi boii negri
Şi grâu negru,
Să...
Se ia o vergea de sânger, se merge seara la balta din apropierea unei fântâni. Cu descântătoarea trebuie să fie şi fata care vrea să cheme pe Dracul. Cu vergeaua se bate balta de 9 ori:
Să ieşi...
Descântec de aruncat ura de pe o fată:
În dimineața Bobotezei, până-n răsăritul soarelui, fata care are ura pe ea să meargă la Cernișoara cea curgătoare, și să zică următoarele:
- Bună-dimineața,
Apă curgătoare.
- Sănătate-bună,...
Descântec pentru laptele luat de la cutare vacă:
Luăm tărâță de grâu sau de porumb, și mestecându-le cu sare zicem peste ele:
Și-a luat (cutare) vacă
Pe cale, pe cărare,
Și-a ieșit în câmp,
În câmpul cu hrană,
În câmpul cu mană:
S-a...
Descântec de dragoste
Se descânta cu apă neîncepută, cu stebla de busuioc și miere cununată, cu care se unge îndrăgostitul:
Mă sculai,
Mă spălai,
Mă pieptănai,
Mă spălai
Cu apă de plai,
Cu apă de năstrapă,
Cu o steblă de busuioc....
Descântec de întors de pagubă
Mie mi-a dat dă pagubă
Și eu am întors.
Mie mi-a dat cu una,
Eu i-am dat cu două;
Ea mi-a dat cu două,
Eu i-am dat cu trei (până la zece)
Ș-a dă zece nu mai trece.
Ea mi l-a dat ras și afânat,
Și eu...
Descântec de Muma Pădurii:
Fugi,
Mama Pădurii cu Păduroi,
Strigoaică cu strigoi,
Moroaică cu moroi,
Duceți-vă în vai,
În corăbii,
Ca pe toate v-oi strângea,
În căpățâna de cane v-oi băga,
Pe N. nu l-ați mai speria,
Ca pe apă...
Descântec de deochi:
Fugi, dăochi,
Dintre ochi,
Crăpe ochii cui a dăocheat pă cutare.
D-o fi cutare dăocheat dă voinic,
Să-i crape...
Să fie dă mirare,
Să nu mai dăoache;
D-o fi dăocheat dă fată mare,
Să-i cadă cosițele,
Să...
Descântec de gâlci
Au plecat gâlcile să pască,
Trei mătuşi să le păzească:
Una şchioapă nu putea,
Alta oarbă nu vedea
Şi-una surdă n-auzea.
Şi veniră cinci cu măciuci
Şi tăbărâră pe gâlci,
Şi le bătură,
Şi le ciocniră,
Până mii de...
Păsărică albă
Cu aripa albă!
Din piatra-ai crescut,
Cu nori te-ai bătut,
Trei picături din tine-au căzut:
Una de lapte, una de vin
Și una de venin.
Cel ce-a băut laptele s-a săturat,
Cel ce-a băut vinul s-a...
Descântec de deochi:
Descântătoarea ia mai întâi noua cărbuni aprinși și-i aruncă într-un vas cu apă ne-nceputa; după aceea, ia noua bucățele de fier de găsit sau trei frigări, le leagă pe toate la un loc cu o brățară de coasă, le pune la...
Descântec de Muma Pădurii:
Se leagă într-o cârpă scoasă din spatele cămăşii câte puţin din: tămâie neagră, tămâie albă, piper, silitră, pucioasă, lulachiu, sare, şarpe din coiul armăsarului, căpăţână de şarpe tăiată cu para de argint de la...
