Descântec de foc, de vânt, sau fapt de vânt sau bube rele:
Buba cea rea, sau dălacu, de regulă o capătă omul de la animale, care au suferit de dălac (antrax).
Luăm o strachină curată și punem nouă cărbuni de foc și ținând-o către cel...
Descântec contra celor diavolești sau descântec contra magiei negre
Acest descântec are putere numai dacă știți sigur ca vi s-a făcut o vrajă și dacă se cunoaște persoana trimițătorului, dar fără a ști neapărat ce anume lucrare ori trimitere...
Descântec de deochi:
Descântătoarea ia mai întâi noua cărbuni aprinși și-i aruncă într-un vas cu apă ne-nceputa; după aceea, ia noua bucățele de fier de găsit sau trei frigări, le leagă pe toate la un loc cu o brățară de coasă, le pune la...
Descântec de "băşica cea neagră":
S-o pornit omu negru
La pădurea neagră,
Să taie pădurea neagră,
Cu toporu negru,
S-o care la casa neagră,
Cu boii negri,
Cu căruţa neagră.
Şi-o luat plugu negru
Şi boii negri
Şi grâu negru,
Să...
Descântec de bubă rea la stomac:
Buba bubelor,
Sora ciumelor,
Bubă ţigănească,
Bubă oiască,
Bubă căiască,
Bubă porcească,
Bubă băcească,
Ieşi de la...
Din creştetul capului,
Din moalele capului,
Din nările nasului,
Din...
Descântec de pocit (deochi)
Când îi curge omului sânge din nas, instantaneu, ori când omul își pierde puterea din mână ori din picior, atunci trebuie să-i descântăm de pocit. Descântecul este următorul:
S-a luat (cutare),
Pe cale, pe...
Descântec de dragoste:
Se pune miere şi sare pe un vătrai, apoi se bagă vătraiul pe o vatră încinsă rostind:
Tu, sare mare,
Tu, miere mare,
Eu te încinz,
Te aprinz,
Tu să te încinzi,
Să te aprinzi,
Cum te incinzi,
Cum te...
Fetele care vor să se mărite iau nouă crenguţe de măr, le ard în foc la sobă sau cuptor şi, în momentul când ard, rostesc:
„Foc, focuţu’ meu,
Io-i durmi, tu nu durmi
Io-i somna, Tu nu somna...
Descântec de muma pădurii:
Fugi, urâto,
Fugi, buzato,
Fugi, colțato,
Fugi, muma pădurii,
Ieși și pleacă
Din cugetu lui cutare,
Ieși din cugetul lui,
Din piept, din spate,
Din oasili toate;
Ieși și pleacă,
Te îneacă,
Că de-i...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă, rudă,
Ia-n' ieși de ne udă
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Ploaie, Doamne, ploaie,
Locuri să ne moaie
Ploiță curată
Din ceruri vărsată.
Unde-i valea sacă
D-apa să se facă,...
Îngenunchez
În ochii Tatălui care m-a creat,
În ochii Fiului care m-a câștigat,
În ochii Spiritului care m-a curățat,
În prietenie și afecțiune.
Prin Cel Uns ca Fiu al Tău, O Doamne,
Așează asupra noastră...
Descântec de asorit:
(insolație)
Dacă cineva stă prea mult cu capul gol la soarele fierbinte, atunci capătă durere de cap și de pântece, și are scaun prea des, sau cum se zice: îi merge pântecele, semne învederate că-i asorit.
Atunci...
Invocarea ploii - Caloianul:
Caloiene-ene,
Du-te-n cer și cere
Să deschidă porțile,
Să sloboadă ploile,
Să curgă ca gârlele
Zilele și nopțile,
Ca să crească grânele.
Caloiene-ene,
Cum ne curg lacrimile
Să curgă și ploile
Zilele...
Descântătoarea îşi face cruce, lehuza făcând întocmai ca ea de trei ori, apoi suflă peste ea şi zice:
Nu suflai sufletu,
Numai suflai deochietu,
Din creierii capului,
Din zgârcele...
A plecat N.
Pe cale,
Pe cărare,
Pe drumul cel mare.
Şi când la dealul Cănănăului,
Sub umbra nourului,
În zăpdia rugului,
În heliştea vântului,
Iacă acolo,
Anania Santasia
Şi cu soru-sa Irodia,
Doamna...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă-rudă,
Vino dă ne udă
Cu găleata-leata
Peste toată ceata.
De joi până joi
Să dea nouă ploi,
Să dai cu sapa
Ca să curgă apa,
Porumbii să crească,
Grâu' să rodească.
Să nu dai cu...
Invocarea ploii - Muma ploii:
Muma ploii, muma ploii,
Mai vino și pe la noi.
Că de când n-ai mai venit,
Porumbii s-au vestejit
Și grâul s-a ofilit.
Aoleo, aoleo,
Muma ploii, muma ploii,
Mai vino și pe la noi,
Dă-ne, Doamne,...
Descântec de pretit:
Dacă de lucru greu și mult se umflă palma și toată mâna, atunci se spune că-i: pretită. Descântăm în modul următor:
A plecat (cutare) pe cale,
Pe cărare,
Pe podul cel mare.
Pe pod a suit,
Podeaua s-a sucit,...
Dezlegare de văzutul lunii
Este o lucrare vrăjită care se face cel mai adesea pentru copii mici. Aceștia sunt uneori, „trași de Luna”, care-i vede și care, mai ales care când este galbenă ori roșie îi îmbolnăvește. La fel de bine, însă, Luna...
Descântec de dragoste:
Nu desemn chip de om,
Și desemn scrisu' meu,
Ursitu' meu
Ursat,
De Dumnezeu lăsat,
Care-o fi,
De unde-o fi,
Să vie să mă ia,
Că mi-a venit vremea
Și nu mai pot sta.
Să vie-ntins,
Ars,
La mine-acas';...
Psalmul 24:
Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu, Dumnezeul meu.
Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac, nici să râdă de mine vrăjmaşii mei....
Descântec de făcături:
Duminecă dă dimineață mă sculai,
Nici pă ochi nu mă spălai,
Pă potecă la răsărit apucai,
Pă potecă călcând
Și dragoste-adunând
Și-ncepui să plâng
Și să mă frâng
Dă făcături,
Dă dătături,
Dă fermecături....
Descântec de a desface ura de pe o fată:
Când fata nu-i iubită, spunem că cineva a aruncat ură pe ea și de aceea trebuie să i se descânte. În zori de ziuă, înainte de răsăritul soarelui, mergem în Cernișoară, și luând apă, aruncă peste vârful...
(se spune descântecul și se freacă gâlcile)
Erau 10 soldați,
Au plecat la armată,
Au plecat 10 și au venit 9,
au plecat 9 și au venit 8,
Au plecat 8 și au venit 7,
Au plecat 7 și au venit 6,
Au plecat 6 și au...
Descântec pentru chemarea ursitului:
La ora nouă marți seara, când vei cina, atunci prima bucătură să o arunci afară din gură, și punând-o în sân să te duci direct la o răchită și să zici:
Bună seara, răchită înflorită,
Cu pară de foc...
Descântec de strigoi:
Luatu-s-au strigele
Şi scorpiile,
Sâmbătă dimineaţă,
Pe cărare rourată,
Pe cărare necălcată,
Iniutate
Şi-nfocate,
Cu cuţite
Ascuţite,
Să ia de la vaci hrana
Şi mana.
Nime-n lume nu le vede,
Nime-n lume nu...
- Bună ziua, apă mare,
Doamnă mare!
- Mai şezi!
- N-am venit să şez,
Ci am venit să te dăruiesc cu mei,
Tu să dăruieşti pe N. cu o sută de zmei,
Martorii lui să se sfrijească,
La judecători în divan să se...
Aveți nevoie de:
- o lumânare albă, simbolul energiei pozitive
- o lumânare neagră, simbolul energiei negative
- o lumânare verde, simbolizând sănătatea
Eliberează-ți mintea de orice...
Descântec de gâlci
Au plecat gâlcile să pască,
Trei mătuşi să le păzească:
Una şchioapă nu putea,
Alta oarbă nu vedea
Şi-una surdă n-auzea.
Şi veniră cinci cu măciuci
Şi tăbărâră pe gâlci,
Şi le bătură,
Şi le ciocniră,
Până mii de...
Descântec de pocit:
A plecat Irod cu Irodiasa,
Cu fetele lui,
Și cu băieții lui,
Cu slugile lui
Și cu slujnicele lui,
Cu izbitoarele,
Și cu zghiuitoarele,
Cu frumoasele
Și cu vântoasele.
Pe drum mergând,
Și jocuri jucând,...
Descântec de moroi:
Tu moroiule,
Tu strigoiule,
Tu să-ţi mănânci inima ta,
Maţele tale,
Ficaţii tăi,
Carnea ta,
Oasele tale,
Pielea ta,
Că cu cuţitul te-oi tăia,
Cu vin te-oi uda,
Cu busuioc te-oi afuma,
Cu tămâie te-oi...
Cuţite din Sfintele
Milostivele,
M-au izbit,
M-au pocit,
Cuţite în furca pieptului
Mi-a înfipt.
Veniţi Şoimanelor,
Şoimanilor,
Veniţi de-mi luaţi din piept
Cuţitele
Ascuţite,
Undrele,
Sâmcele,...
Descântec de mușcătură de șarpe sau nevăstuică:
Căutăm o piele de nevăstuică și ținând-o în mână peste un vas cu apă curată din Cernișoară, zicem următoarele:
Clocea șarpele,
La Curături (Mădulari),
Pui nu scoate,
N-a putut face ciub,...
Descântec de Muma Pădurii
Tu Muma Pădurii,
Tu urâto,
Tu groaznico,
Tu despletito,
Fugi din faţa obrazului,
Din vârful nasului,
Din spate, din şele,
Din piele, de sub piele,
Din toate spasmurile tele,
Cu toate junghiurile...
Se ia apă neîncepută şi se toarnă într-o căldare. Se iau apoi 9 feluri de plante şi se pun în căldare spunând:
Avrămeasă,
Cristineasă,
Leuştean
Şi odolean,
Mătrăgună,
Sânge de nouă fraţi,
Iarba...
Cea mai mare avere a omului este sănătatea, toate celelalte decurgând de aici. Când nu suntem sănătoși nu știm ce bogăție aveam, abia când ne îmbolnăvim devenim conștienți de ce am pierdut. E bine ca din când în când să...
Descântec de junghiuri:
Luăm ață de fuior de cânepă, și-o punem într-un vas de apă, și începem a zice:
S-a tăiat ogor,
Nu tai ogor,
Fără să leg junghiurile (cutăruia)
Atunci legăm pe ață nodul întâi, și zicem:
Semăn cânepa,
Nu...
Păsărică albă
Cu aripa albă!
Din piatra-ai crescut,
Cu nori te-ai bătut,
Trei picături din tine-au căzut:
Una de lapte, una de vin
Și una de venin.
Cel ce-a băut laptele s-a săturat,
Cel ce-a băut vinul s-a...
Descântec de făcătură:
Luăm cămașa femeii bolnave și să avem la îndemână un mai cu ajutorul căruia se bat hainele la spălat, o săcure, o seceră și o lingură, și începem a zice:
Hăi Rujană roșie,
Cu buzele galbene.
La (cutare) nu veni:...
Descântec de desfăcătură:
Luăm apă într-o oală de pământ și strângem: fuse, seceri, cuțite, ace, foarfeci, un sucitor, cămașa și poalele femeii care este bolnavă, și aruncând cărbuni încinși în oală, zicem:
Du-te duh negru și necurat,...
Sirop de praz cu miere, macerat la rece, pentru bronșite