Descântec de mușcătură de șarpe:
Veveriță, pestriță,
Nu umfla,
Nu bosumfla;
Atunci umflă
Atunci bosumflă,
Când o face:
Laur-balaur,
Cuib în crucea bradului,
Și în vârful molidului.
Atunci și nici atunci.
Piui, piui, piui!...
Descântec de ruptoare de apă
(diabet)
Se ia într-un vas curat apă din Cernișoară, dar din acel loc unde apa are vâltoare; apoi se mai iau nouă mlădițe de măr dulce, și se leagă într-un mănunchi laolaltă cu ajutorul căruia mestecăm apa din...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă, rudă,
Ia-n' ieși de ne udă
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Ploaie, Doamne, ploaie,
Locuri să ne moaie
Ploiță curată
Din ceruri vărsată.
Unde-i valea sacă
D-apa să se facă,...
Se lucrează cu acest descântec pentru un bărbat care și-a părăsit casa, iubita, logodnica ori nevasta și se poate rosti și asupra lui însuși și asupra unui obiect sau veșmânt pe care apoi îl veți da...
Descântec de junghiuri:
Luăm ață de fuior de cânepă, și-o punem într-un vas de apă, și începem a zice:
S-a tăiat ogor,
Nu tai ogor,
Fără să leg junghiurile (cutăruia)
Atunci legăm pe ață nodul întâi, și zicem:
Semăn cânepa,
Nu...
De deochi:
Fugiţi deochiturilor
Fugiţi plesnitorilor
Fugiţi pociturilor
Pocitori cu strigoi
Cu moroi
Potoliţi-vă
Din capul copilului N
Să vă duceţi
Să vă încuiaţi
În pietre, în munţi
C-acolo v-aşteaptă
Une’ cocoşii nu cântă
Popa nu...
Aveți nevoie de:
- o lumânare albă, simbolul energiei pozitive
- o lumânare neagră, simbolul energiei negative
- o lumânare verde, simbolizând sănătatea
Eliberează-ți mintea de orice...
Descântec de dragoste:
Se pune miere şi sare pe un vătrai, apoi se bagă vătraiul pe o vatră încinsă rostind:
Tu, sare mare,
Tu, miere mare,
Eu te încinz,
Te aprinz,
Tu să te încinzi,
Să te aprinzi,
Cum te incinzi,
Cum te...
Se ia apă neîncepută şi se toarnă într-o căldare. Se iau apoi 9 feluri de plante şi se pun în căldare spunând:
Avrămeasă,
Cristineasă,
Leuştean
Şi odolean,
Mătrăgună,
Sânge de nouă fraţi,
Iarba...
Descântec de amorțeală sau răgușeală:
Și tu Cuță, și tu Cuță (diminutivul din Mărcuță, nume de botez),
Încalecă pe drăguță,
Și te du în valea-neagră,
Și bea apă să-ți întreacă
Și ieși afară la soare,
Și crapă ca o cicoare.
Acesta...
Peaza (paza) e o insectă neagră şi mare care vine să pocească copiii nou născuţi şi mamele lor. Descântecul se face întotdeauna în ziua de marţi. Descântătoarea ia o frânghie de breciri din care măsoară 3 coţi şi zice:...
Într-o zi de sărbătoare importantă se pun 12 tăciuni scoși din vatră într-o cutie și se păstrează. După un timp, se așează pe o basma întunecată sau neagră, fără desen. Alături se pun o farfurie,...
Descântec de deochi:
Luăm apă curată într-un vas, și aruncând nouă cărbuni încinși, zicem:
Deochi, de ochi negri,
Deochi, de ochi căprui,
Deochi, de ochi mierii,
Căprui, negri.
De-ar da Domnul luminat,
Să borăști cât ai mâncat,...
Descântec de Muma Pădurii
Tu, colţato,
Ce vii aşa spăimântată
Şi despletită,
Aşa grozav de urâtă,
Că spăimântezi copiii,
Cu dinţii ca secerile?
Cu secerea te-oi înţepa,
CU tămâie de la Bobotează te-oi afuma
Şi în apă mare te-oi...
Descântecul greierului
Dacă intră greierele în urechea cuiva, trebuie să spună anumite cuvinte de nouă ori, la nouă bozii; pe opt le crestează şi pe a noua o taie de tot:
Bună dimineaţa, pârcălabule,
Mulţumim dumitale (şi spun numele...
Descântec de Muma Pădurii:
Se descântă cu perie în tărâţe, cu care mai apoi se va afuma seara.
Leoaico,
Moroaico,
Colţato,
Zâmbato,
Despletito,
Muma Pădurii
De ziua,
De noapte,
Du-te la dealul ardealului,
Că copilul are...
Descântec de gâlci
Au plecat gâlcile să pască,
Trei mătuşi să le păzească:
Una şchioapă nu putea,
Alta oarbă nu vedea
Şi-una surdă n-auzea.
Şi veniră cinci cu măciuci
Şi tăbărâră pe gâlci,
Şi le bătură,
Şi le ciocniră,
Până mii de...
Descântec de deochi
Fugi, deochi, de la N
Și du-te-n pustii locuri
Unde popa nu toacă,
Cocos nu cântă,
Mese-ntinse,
Și rogojini așternute nu-s
C-acolo-i locul vostru
Și să-l lăsați pe N.
Treaz, luminat
Cum îi de la Maica Precista...
Descântec de matrice:
- Se ia untură râncedă, veche de mai multi ani, și aceea se pune într-un vas.
- Apoi, cu un cuțit de șatră, închegător și barem cu doua tăișuri, la care cuțit e de lipsa să fie ceva parte făcută din aramă, ținându-le în...
Nouă sfinte Şoimane,
Cu nouă lopăţele,
Cu nouă măturele,
Cu rochii negre-mpodobite,
Cu salbe de galbeni gătite,
Cu rochile rotate,
Cu iile rourate,
Cu sălbele pe chept lăsate,
De la apus s-a ridicat,
La...
Invocarea ploii - Caloianul:
Caloiene-ene,
Du-te-n cer și cere
Să deschidă porțile,
Să sloboadă ploile,
Să curgă ca gârlele
Zilele și nopțile,
Ca să crească grânele.
Caloiene-ene,
Cum ne curg lacrimile
Să curgă și ploile
Zilele...
Izdatul este o boală de inimă ce se manifestă prin slăbiciuni, dureri ascuţite la inimă sau chiar sub inimă. Femeia care descântecă îşi face întâi cruce de trei ori şi zice:
Crăpi izdate,
Necurate
O dată.
Crăi...
Dezlegare de văzutul lunii
Este o lucrare vrăjită care se face cel mai adesea pentru copii mici. Aceștia sunt uneori, „trași de Luna”, care-i vede și care, mai ales care când este galbenă ori roșie îi îmbolnăvește. La fel de bine, însă, Luna...
Descântec de șopârlariță:
Dacă are omul nădușeli, și-l strânge la grumaz, de abia putând răsufla, atunci zicem că-i bolnav de șopârlariță. Luăm puțină unsoare de porc și începem a zice:
Nouă fete, nouă babe
Și un șopârlariț.
Opt fete,...
Plecă N. pe cale,
Pe cărare,
Se întâlni cu Sfintele în cale,
Şi-l întrebară: - Unde te duci,
Ce lucrezi
Şi unde te călătoreşti?
Înaintea cocoşilor
Îl frânseră,
Îl uciseră,
Până rânza îi şi pierdură.
Rămase cu...
Descântec de pocit (deochi)
Când îi curge omului sânge din nas, instantaneu, ori când omul își pierde puterea din mână ori din picior, atunci trebuie să-i descântăm de pocit. Descântecul este următorul:
S-a luat (cutare),
Pe cale, pe...
Borză îmborzată,
Borză blestemată,
Cu dinţii rânjiţi,
Cu ochii beliţi,
C-urechi dâbălată,
Cu gura căscată,
Cu mâni crăpăcioase,
Cu mâni flotocoase,
Încotro ai purces,
Cu dinţii rânjiţi,
Cu ochii beliţi?
- Am...
Descântec de şarpe:
Cararate
Conopate
Netie
Congapate
Corban
Cruce,
Cruce-n cer,
Cruce-n pământ,
Hulduc,
Fă-l în sus, fă-l în jos
De la pământ.
Leac să-i fie.
Descântec de mușcătură de șarpe:
Luăm un fir de orice fel de iarbă verde și cenușă într-un vas, și cu firul de iarbă și un grăunte de usturoi mestecăm cenușa, zicând:
Șade fată pupuiată
Pe un vârf de piatră:
Face pâine de cenușă
Și cu...
Vraja se desface în duminica Paștelui. Dacă nu există un diagnostic precis iar omul se simte tot mai rău, el poate fi ajutat în ziua de Paște.
În acea zi, bolnavul să strângă masa cu mana...
Invocarea ploii - Muma ploii:
Muma ploii, muma ploii,
Mai vino și pe la noi.
Că de când n-ai mai venit,
Porumbii s-au vestejit
Și grâul s-a ofilit.
Aoleo, aoleo,
Muma ploii, muma ploii,
Mai vino și pe la noi,
Dă-ne, Doamne,...
Descântec de bubă rea la stomac:
Buba bubelor,
Sora ciumelor,
Bubă ţigănească,
Bubă oiască,
Bubă căiască,
Bubă porcească,
Bubă băcească,
Ieşi de la...
Din creştetul capului,
Din moalele capului,
Din nările nasului,
Din...
(se spune descântecul și se freacă gâlcile)
Erau 10 soldați,
Au plecat la armată,
Au plecat 10 și au venit 9,
au plecat 9 și au venit 8,
Au plecat 8 și au venit 7,
Au plecat 7 și au venit 6,
Au plecat 6 și au...
Descântec de deochi:
Vine ciuta de la munte
Lingându-şi puii pe frunte.
Îi linge pe pistricei
Şi pe cei frumuşei.
Şi eu pe N. îl ling -
De deochi,
Dintre ochi.
Cât o sta vântu-n gard
Atât să stea deochiu-n cap,
Şi să fugă prin...
Plecat-au nouă fete fecioare
Pe cale, pe cărare.
Și-ntr-o mândră vale,
La mijloc de cale,
Maică Domnului le-a întâlnit
Și din carul ei de aur astfel le-a grăit: ,,Unde mergeți pe răcoare,
Voi, nouă fete...
Se ia o batistă, mărgelele sau betele unei fete sau unui băiat, care vrea să i se facă pe scrisă şi se ameninţă cu ele spre o stea mai luminoasă dinspre răsărit. Dacă steaua nu se mişcă din loc se zice că moare ursita, iar...
Descântec de frigare:
Sare focu' să stingă apa,
Sare apa să stingă focu',
Sare la cutare
Și stinge pocităr'le,
Întâlnitur'le
Săgetătur'le
Dân mâni,
Dân schinare,
Dân chept,
Dân plămâi,
De su' plămâi,
Din băier'le inimii,
Din...
Descântec de aruncat ura de pe o fată:
În dimineața Bobotezei, până-n răsăritul soarelui, fata care are ura pe ea să meargă la Cernișoara cea curgătoare, și să zică următoarele:
- Bună-dimineața,
Apă curgătoare.
- Sănătate-bună,...
Descântec de dragoste:
Sânge sfânt invoc strigare
Jertfă scumpă a Ta lucrare
Putere înaltă creatoare
Celeste locuitoare
Rog o învăţare şi o transformare
A mea recalcitranţă dizolvare
Sa iau fericirea înconjurătoare
Dar să o şi dăruiesc...
Descântec de Muma Pădurii:
M-am sculat marţi dimineaţa,
Bună, sănătoasă,
Grasă şi frumoasă,
M-am uitat să văd Soare răsărind
Şi-am văzut Muma Pădurii viind,
Ca o iapă nechezând,
Ca o scroafă gâfâind.
Şi cum a venit, cu gura m-a luat...
