Descântec de făcături:
Duminecă dă dimineață mă sculai,
Nici pă ochi nu mă spălai,
Pă potecă la răsărit apucai,
Pă potecă călcând
Și dragoste-adunând
Și-ncepui să plâng
Și să mă frâng
Dă făcături,
Dă dătături,
Dă fermecături....
Potolesc aruncătura,
Potolesc şi făcătura,
Aruncătura cea mare,
Făcătura din cărare,
Făcătura de bărbat,
Făcătura de femeie,
Făcătura de vădană
Şi făcătura de fată.
Toate aruncăturile,
Toate făcăturile
Şi...
Descântec pentru strigarea ursitului:
La ora nouă marți seara, cu o seceră părăsită, adună jarul de pe vatra cuptorului, zicând cuvintele de mai jos. Cu o lopățică de lemn, sapă pământul atâta timp cât ține descântecul; sau cu trei crenguțe de...
Descântec de ursită:
Descântătoarea ține în mâna un șomultoc legat, în care se află o săgeată făcută din nouă ace de la o vădană, voz de rug și lemn de răchită, legate toate cu sbici de la cai; mai ține în mână și secerea și cuțitul, iar în...
Descântec de deochi
Fugi, deochi, de la N
Și du-te-n pustii locuri
Unde popa nu toacă,
Cocos nu cântă,
Mese-ntinse,
Și rogojini așternute nu-s
C-acolo-i locul vostru
Și să-l lăsați pe N.
Treaz, luminat
Cum îi de la Maica Precista...
Descântec de a chema ursitul să vie prin aer sau de a aduce ursitul pe sus:
Aducem apă de la roata morii din Cârstănești, o punem într-un ulcior, și-l punem la foc ca să fiarbă în clocot. După aceea luăm o vârtelniță, de pe care se deapănă...
Amin! Amin!
Cosmă, Dămin!
Unde purcezi,
Codrii ciuntezi,
Toate fântânele,
Toate izvoarele,
De mâluri
Şi de gloduri
Să le curăţeşti,
Să le limpezeşti,
Lungoarea s-o izgoneşti,
Lungoarea prin foame,...
Se ia apă neîncepută şi se toarnă într-o căldare. Se iau apoi 9 feluri de plante şi se pun în căldare spunând:
Avrămeasă,
Cristineasă,
Leuştean
Şi odolean,
Mătrăgună,
Sânge de nouă fraţi,
Iarba...
Descântec pentru "mâncărimea de inimă"
Se ia un păhărel de miere şi un cuţit. Cu cuţitul se taie bucăţele mici foile unei flori de bujor şi, tot amestecând aceste foi cu miere, se descântă. Mierea cu floarea de bujor se dă copilului bolnav....
Descântec de deochi:
Luăm apă curată într-un vas, și aruncând nouă cărbuni încinși, zicem:
Deochi, de ochi negri,
Deochi, de ochi căprui,
Deochi, de ochi mierii,
Căprui, negri.
De-ar da Domnul luminat,
Să borăști cât ai mâncat,...
Descântec de deochi:
Luăm cărbuni aprinși și aruncând câte unul într-un vas cu apă, zicem:
Pasăre neagră,
Pasăre galbenă,
Sari în cer,
Sari în pământ,
Sari în piatră seacă,
Piatra-n patru crapă.
Dar nu crăpa piatra,
Ci crapă...
Descântec de şarpe:
Cararate
Conopate
Netie
Congapate
Corban
Cruce,
Cruce-n cer,
Cruce-n pământ,
Hulduc,
Fă-l în sus, fă-l în jos
De la pământ.
Leac să-i fie.
Descântec de speriat:
Maică Preacurată, dimineață m-am sculat,
De spălat,
M-am spălat.
La icoane m-am închinat,
La picioare ți-am picat (cutare),
– Pământeana mi-l dăruiește,
De boală mi-l curățește,
Să-mi stai mână de-ajutor,...
Descântec din sfinte
Sfinților,
Bunilor,
Line ca apa,
Moi ca mătasa,
Dulci ca mierea,
Lăsați pe cutare curat,
Luminat,
Ca roua din cer picat.
De l-o fi deocheat gardurile,
Să le cadă proptele;
De l-o fi deocheat fântâna,...
Descântec de mușcătură de șarpe:
Aducem apă din Cernișoara și punem în ea usturoi verde și zicem:
Amin, amin
Sfințitului sfințit,
De-a cucurezata,
De-a buburuzata.
S-a suit șarpele,
În vârful arțarului,
Cuib să facă,
Și pui să...
Vraja se desface în duminica Paștelui. Dacă nu există un diagnostic precis iar omul se simte tot mai rău, el poate fi ajutat în ziua de Paște.
În acea zi, bolnavul să strângă masa cu mana...
Descântec de deochi:
Luăm într-un vas curat apă curată, din care n-a băut nimeni, și n-am vorbit cu nimeni până ce am adus-o și aruncăm în ea, cu cuțitul, cărbuni înfocați, zicând cuvintele:
De-i de ochi deochiat,
De bărbat,
Curat,...
Descântec de bubă:
Luăm un cuțit de oțel și facem cruci peste o cană cu apă, ori peste locul dureros, zicând:
Bubă bubată,
Înapoi îndărăt,
Draga mea, sora mea:
Că eu acum te văd,
Acum te trimit îndărăt,
Mai mult nu crește,
Ci te...
Descântec „de întors inima” (împăcare)
Eu voi întoarce ulcica asta
Şi ulcica întoarce vatra
Şi vatra întoarce soba
Şi soba întoarce grinzile cu horna,
Şi grinzile întorc podelele,
Leaţurile şi şindilele,
Şindilele întorc crângurile...
Descântec de deochi:
Fugi, dăochi,
Dintre ochi,
Crăpe ochii cui a dăocheat pă cutare.
D-o fi cutare dăocheat dă voinic,
Să-i crape...
Să fie dă mirare,
Să nu mai dăoache;
D-o fi dăocheat dă fată mare,
Să-i cadă cosițele,
Să...
Aveți nevoie de:
- o lumânare albă, simbolul energiei pozitive
- o lumânare neagră, simbolul energiei negative
- o lumânare verde, simbolizând sănătatea
Eliberează-ți mintea de orice...
Descântec de legat:
Cum îngrop firile astea
Și lingurili dî la masa cutăreia,
Așa să să-ngroape toate dătăturili,
Făcăturili,
Izbiturili.
Și să vie la cutare
La aceiași masă dî la care a plecat.
Cum să părăsăsc lingurile-ngropate,...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă, rudă
Ieși afară de ne udă,
Cu găleata leata,
Peste toată ceata,
Aduceți cheițele
Să descui ploițele,
de joi până joi
Să dea nouă ploi.
Paparuda este un ritual de invocare al...
Descântec de bubă rea, la deget
Bubă albă,
Bubă neagră,
Bubă înveninată,
Bubă vinovată.
Ieşi de la N.
Din carne,
Din os,
Din pielea lui!
Să rămâie...
Om sănătos!
Nu te-ntinde,
N-o cuprinde,
Şi-o lasă curată,
Luminată,...
Îngenunchez
În ochii Tatălui care m-a creat,
În ochii Fiului care m-a câștigat,
În ochii Spiritului care m-a curățat,
În prietenie și afecțiune.
Prin Cel Uns ca Fiu al Tău, O Doamne,
Așează asupra noastră...
Descântec de întors de pagubă
Mie mi-a dat dă pagubă
Și eu am întors.
Mie mi-a dat cu una,
Eu i-am dat cu două;
Ea mi-a dat cu două,
Eu i-am dat cu trei (până la zece)
Ș-a dă zece nu mai trece.
Ea mi l-a dat ras și afânat,
Și eu...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă, rudă,
Ia-n' ieși de ne udă
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Ploaie, Doamne, ploaie,
Locuri să ne moaie
Ploiță curată
Din ceruri vărsată.
Unde-i valea sacă
D-apa să se facă,...
Descântătoarea ia un topor, merge mai întâi spre răsărit, în unghiul casei de către icoane, şi făcânt cruce cu toporul zice:
Ho! vacă roşă,
Poroşă!
Ho! vacă neagră,
Poneagră,
Nu te...
Cuţite din Sfintele
Milostivele,
M-au izbit,
M-au pocit,
Cuţite în furca pieptului
Mi-a înfipt.
Veniţi Şoimanelor,
Şoimanilor,
Veniţi de-mi luaţi din piept
Cuţitele
Ascuţite,
Undrele,
Sâmcele,...
Descântec (vrajă) de dragoste
Descântătoarea mestecă cu un fir de busuioc într-o sticlă cu apă, din care trebuie să bea cel căruia i-a descântat:
Duminica mă sculai,
Vadra-n mână o luai,
La fântâniță plecai,
Pe poteca necălcată,
Pe...
Descântec de pocit:
A plecat Irod cu Irodiasa,
Cu fetele lui,
Și cu băieții lui,
Cu slugile lui
Și cu slujnicele lui,
Cu izbitoarele,
Și cu zghiuitoarele,
Cu frumoasele
Și cu vântoasele.
Pe drum mergând,
Și jocuri jucând,...
Descântec de deochi:
Pasăre albă codalbă
pică ici, pică colea
să plesnească ochii
cui m-a deocheat.
De-oi fi deocheată de fată mare
să-i pice codita să rămâie cheală;
de-oi fi deocheată de flăcău,
să-i sece scăfârlia
să puieze...
Descântec de dragoste:
Eu N.,
M-am sculat joi de dimineaţă
Şi m-am dus la o apă curgătoare
M-am spălat pe picioare
M-am spălat pe ţâţe
Dă piei de mâţă
Pă cap
Dă piei de ţap
Să fiu văzută
Şi auzită
De-un băiat
De împărat...
Apuca N.
Pe cale,
Pe cărare,
Țipând
Și văicărind
Și nimeni nu-l auzea
Și nimeni nu-l plângea,
Doar Maica Domnului ce făcea?
Picioare de ceară
La scară de aur punea
Și jos se scobora,
La nouă...
Descântec de Muma Pădurii:
Fugi,
Mama Pădurii cu Păduroi,
Strigoaică cu strigoi,
Moroaică cu moroi,
Duceți-vă în vai,
În corăbii,
Ca pe toate v-oi strângea,
În căpățâna de cane v-oi băga,
Pe N. nu l-ați mai speria,
Ca pe apă...
Descântec de desfăcătură:
Făcătura este o boală produsă din pricina farmecelor, făcută, în special, de femei vrăjitoare. Se arată mai ales în forma unor bube, ce se ivesc pe față, mâini, piept și picioare în număr foarte mare. Făcătura se...
Descântec de şarpe:
Meletică,
Peletică,
Pog conopago
Cara gana carga
Cararata pune.
Cruce-n cer,
Cruce pe cer,
Cruce pe pământ;
Veninul şarpelui
Să fie înfrânt.
Caloian:
Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te-n ceri la Dumnezeu
Ca să plouă tot mereu,
Zilele și nopțile
Să dea drumul roadelor,
Ca să fie-mbelșugată,
Roadele, noroadele,
Țara toată,
Lumea toată.
Caloiene, iene,
Caloiene,...
Descântec de ursit:
Marți seara la ora nouă, ieșind afară, să stai pe tăietorul pe care tai lemne (tocător) în așa fel încât să vezi turnul bisericii satului, și să zici:
Arde dealul Măgurii,
Ba nu arde dealul Măgurii
Ci arde turnu...
A purces pe cale, pe cărare, N.
Când, la jumătate cale,
L-a întâlnit o Samcă cu patru picioare,
Cu păr de urs îmbrăcată până în pământ.
Bine l-a întâlnit,
Trupul i-a schimonosit,
Pieptul i-a stricat,
Ochii i-a...
