Borză îmborzată,
Borză blestemată,
Cu dinţii rânjiţi,
Cu ochii beliţi,
C-urechi dâbălată,
Cu gura căscată,
Cu mâni crăpăcioase,
Cu mâni flotocoase,
Încotro ai purces,
Cu dinţii rânjiţi,
Cu ochii beliţi?
- Am...
Descântec de strigoi:
Luatu-s-au strigele
Şi scorpiile,
Sâmbătă dimineaţă,
Pe cărare rourată,
Pe cărare necălcată,
Iniutate
Şi-nfocate,
Cu cuţite
Ascuţite,
Să ia de la vaci hrana
Şi mana.
Nime-n lume nu le vede,
Nime-n lume nu...
Descântec pentru farmece făcute asupra casei tale
Împotriva farmecelor trimise asupra casei tale, se poate rosti un descântec aducător de spor și noroc. Descântecul acesta îl puteți rosti singuri, fără să fie nevoie de pregătiri speciale...
Descântec de frigare:
Sare focu' să stingă apa,
Sare apa să stingă focu',
Sare la cutare
Și stinge pocităr'le,
Întâlnitur'le
Săgetătur'le
Dân mâni,
Dân schinare,
Dân chept,
Dân plămâi,
De su' plămâi,
Din băier'le inimii,
Din...
Descântec de mușcătură de șarpe:
Aducem apă din Cernișoara și punem în ea usturoi verde și zicem:
Amin, amin
Sfințitului sfințit,
De-a cucurezata,
De-a buburuzata.
S-a suit șarpele,
În vârful arțarului,
Cuib să facă,
Și pui să...
Descântec de întors urma
Moaşa ia cămaşa femeii însărcinate căreia i s-au facut farmece de către o alta, vrând sa-i ia locul lângă bărbat, şi-i descântă întorcând-o încontinuu şi pe faţă şi pe dos:
Cine o fi făcut cu una,
Io-i întorc cu...
Cuţite din Sfintele
Milostivele,
M-au izbit,
M-au pocit,
Cuţite în furca pieptului
Mi-a înfipt.
Veniţi Şoimanelor,
Şoimanilor,
Veniţi de-mi luaţi din piept
Cuţitele
Ascuţite,
Undrele,
Sâmcele,...
Descântec de Muma Pădurii
Tu Muma Pădurii,
Tu urâto,
Tu groaznico,
Tu despletito,
Fugi din faţa obrazului,
Din vârful nasului,
Din spate, din şele,
Din piele, de sub piele,
Din toate spasmurile tele,
Cu toate junghiurile...
Descântec de mușcătură de șarpe:
Veveriță, pestriță,
Nu umfla,
Nu bosumfla;
Atunci umflă
Atunci bosumflă,
Când o face:
Laur-balaur,
Cuib în crucea bradului,
Și în vârful molidului.
Atunci și nici atunci.
Piui, piui, piui!...
Descântec de dragoste
Este vorba de un farmec care se lucrează numai în mod direct pe numele și trupul unei anumite persoane fie de sex feminin, fie masculin. El face ca legătura dintre doua persoane să dureze timp îndelungat, să fie tare și...
Descântec pentru laptele luat de la cutare vacă:
Luăm tărâță de grâu sau de porumb, și mestecându-le cu sare zicem peste ele:
Și-a luat (cutare) vacă
Pe cale, pe cărare,
Și-a ieșit în câmp,
În câmpul cu hrană,
În câmpul cu mană:
S-a...
Descântec de pretit:
Se luară Dumnezeu,
Cu sfântul Petru,
Pe cale,
Pe cărare,
Pe drumul cel mare.
Sosiră la un pod mare
Tot de aramă.
Dumnezeu și sfântul Petru,
Au trecut,
Omul (pe mume) n-a putut.
- Treci omule.
- Nu pot,...
Descântec de aruncat ura de pe o fată:
În dimineața Bobotezei, până-n răsăritul soarelui, fata care are ura pe ea să meargă la Cernișoara cea curgătoare, și să zică următoarele:
- Bună-dimineața,
Apă curgătoare.
- Sănătate-bună,...
Descântec din sfinte
Sfinților,
Bunilor,
Line ca apa,
Moi ca mătasa,
Dulci ca mierea,
Lăsați pe cutare curat,
Luminat,
Ca roua din cer picat.
De l-o fi deocheat gardurile,
Să le cadă proptele;
De l-o fi deocheat fântâna,...
Descântec de ursit:
Marți seara la ora nouă, ieșind afară, să stai pe tăietorul pe care tai lemne (tocător) în așa fel încât să vezi turnul bisericii satului, și să zici:
Arde dealul Măgurii,
Ba nu arde dealul Măgurii
Ci arde turnu...
A purces pe cale, pe cărare, N.
Când, la jumătate cale,
L-a întâlnit o Samcă cu patru picioare,
Cu păr de urs îmbrăcată până în pământ.
Bine l-a întâlnit,
Trupul i-a schimonosit,
Pieptul i-a stricat,
Ochii i-a...
Descântec de dragoste:
Se descântă la gura cuptorului, la foc, în trei marți seara, cu trei smicele de alun, învălind focul.
Foc, focușorul meu,
Eu te-oi învăli,
Tu nu te învăli,
Eu voi dormi,
Tu nu dormi,
Eu voi somna,
Tu nu...
Descântec de șopârlariță:
Nouă fete, nouă babe,
Nouă șopârlarițe.
Nicio fată, nicio babă
Nicio șopârlariță.
A coborât sfântul,
Preasfântul Apostol Petru
L-a luat de mână,
De mâna cea dreaptă.
Și l-a dus pe cale,
Pe cea cărare,
Pe...
Descântec de dragoste:
Sânge sfânt invoc strigare
Jertfă scumpă a Ta lucrare
Putere înaltă creatoare
Celeste locuitoare
Rog o învăţare şi o transformare
A mea recalcitranţă dizolvare
Sa iau fericirea înconjurătoare
Dar să o şi dăruiesc...
Descântec pentru chemarea ursitului:
La ora nouă marți seara, când vei cina, atunci prima bucătură să o arunci afară din gură, și punând-o în sân să te duci direct la o răchită și să zici:
Bună seara, răchită înflorită,
Cu pară de foc...
Păsărică albă
Cu aripa albă!
Din piatra-ai crescut,
Cu nori te-ai bătut,
Trei picături din tine-au căzut:
Una de lapte, una de vin
Și una de venin.
Cel ce-a băut laptele s-a săturat,
Cel ce-a băut vinul s-a...
Plecă omu-ăl roşu,
Pre apă roşie,
Cu luntre roşie,
Cu vâslă roşie,
Cu mreajă roşie
Şi prinse peşti roşii,
Şi se duse la o casă roşie,
Într-o pădure roşie
Şi strânse lemne roşii
Şi-i băgă-ntr-o oală roşie....
Descântec de Muma Pădurii:
Mama ia copilul în braţe, cu o bucăţică de mămăligă iese în ogradă, rupe mămăliga în trei şi descântă de trei ori, aruncând spre pădure de fiecare dată câte o bucată:
Mama Pădurii,
Am trimis un semn la tine,...
Descântec de bubă rea la stomac:
Buba bubelor,
Sora ciumelor,
Bubă ţigănească,
Bubă oiască,
Bubă căiască,
Bubă porcească,
Bubă băcească,
Ieşi de la...
Din creştetul capului,
Din moalele capului,
Din nările nasului,
Din...
Descântec de îndesoare:
Dacă cuiva îi este rău și are scaun prea des, atunci trebuie să-i descântăm de îndesoare. Mergem la Cernișoară și aducem nouă pietricele albe curate și luăm apă de trei ori din trei locuri, mergând pe apă în sus, și de...
Iată, acum, acel descântec care e bun de folosit la alungarea tuturor farmecelor făcute sau de făcut. El trebuie repetat trei zile atunci când se vede luna nouă pe cer, în prima marţi, joi sau...
Descântec (vrajă) de dragoste
Descântătoarea mestecă cu un fir de busuioc într-o sticlă cu apă, din care trebuie să bea cel căruia i-a descântat:
Duminica mă sculai,
Vadra-n mână o luai,
La fântâniță plecai,
Pe poteca necălcată,
Pe...
Descântec de Muma Pădurii:
Se descântă cu perie în tărâţe, cu care mai apoi se va afuma seara.
Leoaico,
Moroaico,
Colţato,
Zâmbato,
Despletito,
Muma Pădurii
De ziua,
De noapte,
Du-te la dealul ardealului,
Că copilul are...
Descântec de deochi:
A plecat cutare pe cale,
Pă cărare,
Pân' la 99 de cruci în cale,
S-a-ntâlnit cu dăoachetorii,
Cu dăoachetoarilii,
Cu strigoi,
Cu strigoaice,
Cu moroi,
Cu moroaice;
S-a-ntâlnit cu ele-n cale,
Fața i-a...
Descântec de spurcat:
Când șarpele sau nevăstuica mușcă vaca sau alt animal din curtea omului, atunci se zice că-i mușcată de spurcat. Dacă nu grăbim cu descântecul, atunci vaca se umflă. Luăm o căldărușă plină cu apă curată, mergem la vaca...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă, rudă
Ieși afară de ne udă,
Cu găleata leata,
Peste toată ceata,
Aduceți cheițele
Să descui ploițele,
de joi până joi
Să dea nouă ploi.
Paparuda este un ritual de invocare al...
Paparuda:
(ritual de invocare al ploii)
Paparudă rudă,
Vino de ne udă,
Ca să-nceapă ploaie,
Să curgă șiroaie,
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Unde da cu maiul,
Să crească mălaiul;
Unde dă cu sapa,
Să curgă ca apa....
Descântec de făcătură:
Luăm cămașa femeii bolnave și să avem la îndemână un mai cu ajutorul căruia se bat hainele la spălat, o săcure, o seceră și o lingură, și începem a zice:
Hăi Rujană roșie,
Cu buzele galbene.
La (cutare) nu veni:...
Descântec "de bubă":
Ciutele din Recea
Mare nuntă-şi face:
C-un cap mare de berbece.
Câte ciute, câte mute,
Câte moine, câte bube,
Pe toate la nuntă le-o chemat,
Numai pe astă bubă n-o chemat.
Ea de ciudă şi de bănat,
Vârful i...
Cea care descânta rostea cuvintele:
Voi, 41 de bobi,
Cum ştiţi de încolţiţi,
Toate luncile înverziţi,
Toată lumea o hrăniţi,
Aşa să ştiţi...
Descântec de gâlci
Plecară gâlcile,
Motofâlcile,
Vacile să le pască,
Trei mătuşi să le păzească:
Una oarbă,
Una surdă
Şi una mută.
A oarbă nu văzu,
A surdă n-auzi,
A mută nu putu să dea chiot.
Veniră lupii
Şi le mâncară,
Şi...
Cea mai mare avere a omului este sănătatea, toate celelalte decurgând de aici. Când nu suntem sănătoși nu știm ce bogăție aveam, abia când ne îmbolnăvim devenim conștienți de ce am pierdut. E bine ca din când în când să...
Vrăjitoarea care are de gând să ia mana de la vite pleacă pe la doua ore din noaptea de Sf. Gheorghe din sat la câmp, muta, fără să scoată un cuvânt din gura. Ajungând la câmp, unde știe ea că are să vină...
Descântec de întors de pagubă
Mie mi-a dat dă pagubă
Și eu am întors.
Mie mi-a dat cu una,
Eu i-am dat cu două;
Ea mi-a dat cu două,
Eu i-am dat cu trei (până la zece)
Ș-a dă zece nu mai trece.
Ea mi l-a dat ras și afânat,
Și eu...
Descântec de legat:
Cum îngrop firile astea
Și lingurili dî la masa cutăreia,
Așa să să-ngroape toate dătăturili,
Făcăturili,
Izbiturili.
Și să vie la cutare
La aceiași masă dî la care a plecat.
Cum să părăsăsc lingurile-ngropate,...
