Caută în folclor: hotul, pagina 2

Hoţului nu-i arăta gardurile dărâmate!

Hoţul urăşte luna.

Hoţul începe să fure fructe şi termină cu elefantul regelui.

Hoţul la întuneric şi adevărul la lumină.

Hoţul îşi bate joc de cinste, dar la nevoie o cerşeşte.

Hoţul nu se gândeşte la păcat.

Hoţul prinde pe păgubaş.

Hoţul zice c-a glumit când vede că l-a zărit.

Hoţul învaţă la hoţie şi beţivul la beţie.

Hoţul din casă e greu de descoperit.

Hoţul începe de la o pâine.

Hoțu împărat

A fost odată un împărat mare și puternic. Abia la vremea cărunteței dobândi și el un copil. Bucuria lui fu nespusă când se văzu și el tată, și toată împărăția lui fu veselă dinpreună cu dânsul, căci acest împărat era bun, drept și...

Lupul cel Năzdrăvan și Făt-Frumos

A fost odată un împărat și o împărăteasă. Ei aveau trei copii. Mai aveau pe lângă palaturile lor o grădină foarte frumoasă. Și atât de drag îi era florile acestui împărat, încât însuși cu multă tragere de inimă...

Pentru hoţul cel mare şi ziua şi noaptea-s lucrătoare.

Vai de hotul care-i sarac si de saracul care-i hot.

Prâslea cel voinic şi merele de aur

Era odată un împărat puternic şi mare şi avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori şi meşteşugită nevoie mare! Aşa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei...

Crâncu, vânătorul codrului

Zice c-a fost odată un om şi, când era să moară, chemă pe cei trei fii ai săi la pat şi le zise:
– Dragii mei copii, dacă voi muri eu, voi să-mi faceţi la mormânt un foc din nouăzeci şi nouă de cară de lemne şi...

Ocazia naste hotul.

Amânarea e hoţul timpului.

Cine ţine scara, este la fel de rău ca hoţul.