Albatrosul ucis

Albatrosul ucis

Pielea mă frige în cămaşa sorţii
un ţărm pustiu din ochi se-ntoarce-n timp
ca o clepsidră răsturnată-n matcă
albatrosul ţipă sângeriu culoarea umbrei
în aripa rănită zenitul e ucis
eu albatrosul mort din zborul tatuat cu infinit
merg să culeg dintre furtuni neîncepute
un dor virgin
şi plec în aripă de flăcări
să mai încep o lume

“Poezie de Maria Elena Chindea”