Eugen Dorcescu

Eugen Dorcescu

Biografie Eugen Dorcescu (1942)

Poet, prozator, eseist roman

S-a născut pe 18 mar 1942.
Ţara de origine România
Citate de Eugen Dorcescu

Poet, prozator, eseist, traducător din limbile franceză şi spaniolă.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România.


Repere biografice:


Nume: BERCA
Prenume: EUGENIU
Pseudonim: EUGEN DORCESCU
Data naşterii: 18 martie 1942.
Locul naşterii: Târgu-Jiu, judeţul Gorj, Str. Victoriei, nr. 93.
Părinţii: tatăl – Eugenie Berca, învăţător; mama – Alexandra Berca (născută Dorcescu), învăţătoare.
Soţia: Olimpia Berca, stilistician, istoric şi critic literar.
Studii: Liceul “Fraţii Buzeşti” din Craiova (absolvit în 1961); Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara (1966).
Funcţii: cercetător, cercetător ştiinţific şi cercetător ştiinţific principal, la Filiala din Timişoara a Academiei Române (1966 – 1984); redactor (1985), redactor-şef (1985 – 1989), director (1990) la Editura Facla din Timişoara.
Doctorat: Doctor în filologie, cu teza Structura lingvistică a metaforei în poezia română modernă (Universitatea din Timişoara, 1975).
Data primirii în Uniunea Scriitorilor: 1976.


Repere bibliografice:

Debutul absolut: “Viitorul”, Turnu-Severin, 1969 (o proză poetică); “Luceafărul”, 1970 (poezie). Debutul în revistă (“Luceafărul”) a fost vegheat de Al. Philippide, Ştefan Bănulescu şi Cezar Baltag.
Debutul editorial: Pax magna, poezie, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1972.


Colaborări la reviste:

"ABC cultural" (Spania), “Adevărul literar şi artistic”, "Agero" (Germania), „Albina românească”, “Amfiteatru”, „Anotimpuri literare”, „Ardealul literar şi artistic”, „Arhipelag”, „Banat”, „Caligraf”, "Casa de l'Est" (Spania), “Cetatea lui Bucur”, „Columna”, „Confluenţe româneşti”, “Convorbiri literare”, "CRÍTICA" (Revista cultural de la Benemérita Universidad Autónoma, Puebla, Mexic), „Cronica”, "Cuadernos del Matemático” (Spania), „Dorul” (Norresundby, Danemarca, “Familia”, „Farul creştin” „Focus Vest”, „Harul”, “Il punto” (Italia), “Impegno” (Mazara del Vallo, Italia), „Învierea”, “Kulturen Jivot” (Macedonia), "Letras rumanas" (Spania), “Libertatea” (Novi Sad, Serbia), „Limba română”, „Limbă şi literatură”, “Luceafărul”, „Lumina”, „Meridianul Timişoara”, „Naţiunea”, „Nou orizont” (Spania), "Opinion de Tenerife” (Spania), „Orient latin”, „Orizont”, „Orte” (Elveţia), “Paralela 45” (Timişoara), “El Perseguidor” (Tenerife, Spania), „Poesis”, „Poezia”, „La Provincia” (Gran Canaria, Spania), „Reflex”, "Romanian Vip” (Australia), „Rostirea românească”, „Saeculum”, „Singur”, “Steaua”, „Tabor”, "tenemoslapalabra" (Spania); „Vatra veche”, “Viaţa Românească” etc.


Opera:

Cărţi tipărite:

Pax magna, poezie, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1972 (debutul editorial a fost vegheat de Mircea Ciobanu, Marin Preda şi Mihai Gafiţa), 106 p. ; Metafora poetică, eseu, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1975, 153 p. ; Desen în galben, poezie, Editura Facla, Timişoara, 1978, 55 p. ; Embleme ale realităţii, eseu, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1978, 182 p. ; Arhitectura visului, poezie, Editura Facla, Timişoara, 1982, 54 p. ; Culegătorul de alge, poezie, Editura Facla, Timişoara, 1985, 48 p. ; Dodoacă şi Biciuşcă, proză fantastică, Editura Facla, Timişoara, 1986, 66 p.; Castelul de calcar, proză fantastică, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1988, 68 p. ; Căsuţa fermecată, povestiri, Editura Junimea, Iaşi, 1989, 56 p.; Epistole, poezie, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1990, 72 p. ; Cărarea din insulă, proză fantastică, Editura Excelsior, Timişoara, 1991, 84 p. ; Psalmii în versuri, Editura Excelsior, Timişoara, 1993, 68 p. ; Cronică, poezie, text coperta a IV-a G. I. Tohăneanu, Editura de Vest, Timişoara, 1993, 72 p. ; Piticul arămiu, povestiri, Editura de Vest, Timişoara, 1995, 70 p. ; Abaddon, poezie, Editura Amarcord, Timişoara, 1995, 64 p. ; Psalmii în versuri, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Marineasa, Timişoara, 1997, 96 p. ; Ecclesiastul în versuri, Editura Marineasa, Timişoara, 1997, 48 p. ; Pildele în versuri, Editura Marineasa, Timişoara, 1998, 56 p.; Poezii despre şi pentru Raluca, Editura Excelsior, Timişoara, 1998, 16 p.; Scrisori la un prieten, scrisori literare, Editura Excelsior, Timişoara, 2000, 132 p. ; Exodul, poezie, text coperta a IV-a Adriana Iliescu, Editura Augusta, Timişoara, 2001, 76 p. ; Omul de cenuşă, poezie, antologie de autor, cu o prefaţă de Adrian Dinu Rachieru, scurtă crestomaţie critică („Opinii”) şi bio-bibliografie de Olimpia Berca, text coperta a IV-a Virgil Nemoianu, Editura Augusta, Timişoara, 2002, 302 p. ; Elegii, poezie, text coperta a IV-a Adriana Iliescu, Editura Mirton, Timişoara, 2003, 70 p. ; Biblice, volum antologic, conţinând Psalmii, Ecclesiastul, Pildele şi Rugăciunea regelui Manase, text coperta a IV-a Valeriu Anania, Editura Marineasa, Timişoara, 2003, 200 p. ; Moartea tatălui, poezie, prefaţă de Ion Arieşanu, Editura Marineasa, 2005, 78 p. ; Basme şi povestiri feerice, volum antologic, Editura Eubeea, Timişoara, 2005, 316 p. ; L’histoire d’une névrose, Unsprezece povestiri francofone, Editura Mirton, Timişoara, 2007, 196 p. ; În Piaţa Centrală, poezie, prefaţă de Virgil Nemoianu, text coperta a IV-a Virgil Nemoianu, Editura Marineasa, 2007, 100 p. ; drumul spre tenerife, poezie, Editura Eubeea, Timişoara, 2009 , 102 p. ; Poetica non-imanenţei, eseu, Editura Palimpsest, Bucureşti, 2009, 272 p. ; Elegiile de la Bad Hofgastein, poezie, Editura Mirton, Timişoara, 2010, 50 p.

Cărţi ale lui Eugen Dorcescu traduse în limba spaniolă:

- Eugen Dorcescu, el camino hacia tenerife, Idea Ediciones, Colección Atlantica, Santa Cruz de Tenerife –Las Palmas de Gran Canaria, 2010. Traducere: Coriolano González Montanez şi Eugen Dorcescu, 120 p. ;
- Eugen Dorcescu, Poemas del viejo – Poemele bătrânului, ediţie bilingvă, spaniolă – română, traducere: Rosa Lentini şi Eugen Dorcescu, prefaţă: Andrés Sánchez Robayna, Ediciones Igitur, Montblanc (Tarragona), Spania, 2012, 70 p.

Prezenţa lui Eugen Dorcescu în volume colective (selectiv):

Andrés Sánchez Robayna (Ed.), Ars poetica (Versiones de poesía moderna), Editura Pre-Textos, Valencia, Spania, 2011,cuprinzând traduceri din poezia europeană, precum şi din alte spaţii geografice şi culturale, de la romantism până în strictă contemporaneitate.

Cărţi apărute la edituri on-line:

Omul din oglindă, poezie, antologie de autor, Editura on-line Semănătorul, Bucureşti, ianuarie 2009;
Abyssus abyssum invocat, poezie, antologie tematică de autor, Editura on-line Semănătorul, Bucureşti, 2009.

Ediţii critice:

Constantin Diaconovici Loga, Gramatica românească (în colaborare cu Olimpia Şerban-Berca), Editura Facla, Timişoara, 1973.

Traduceri realizate de Eugen Dorcescu, din limbile franceză şi spaniolă:

- Pierre Loti, Doamna Crizantema, roman, Editura Excelsior, Timişoara, 1998, 137 p. ;
- Coriolano González Montanez, Călătoria, poezie, Editura Mirton, Timişoara, 2010, 72 p.
- Rosa Lentini, Tsunami şi alte poeme, poezie, Editura Mirton, Timişoara, 2011;
- Andrés Sánchez Robayna, Umbra şi aparenţa – La sombra y la apariencia, ediţie bilingvă spaniolă-română, traducere şi prezentare: Eugen Dorcescu, Editura Mirton, Timişoara, 2012.
Alte traduceri (în reviste): Baudelaire, Lamartine, Leconte de Lisle, Ernesto Suárez, Elkin Restrepo.


Referinţe critice (selectiv):

În reviste:

Ion Arieşanu, Poezia lui Eugen Dorcescu, “Caligraf”, 8, 2004; “Orient latin”, 1-2-3-4, 2005 ; Constantin Stana, Poezia ca inspiraţie divină, “Caligraf”, 6, 2005; Alexandru Ruja, Ipostaza Dorcescu, “Orizont”, 8, 2005; Virgil Nemoianu, Eugen Dorcescu, llegado al la madurez (Eugen Dorcescu la maturitate), “El vuelo de Ícaro. La opinion de Tenerife”, Spania, 23 martie 2008; Iulian Boldea, Litanii în Piaţa Centrală, “Apostrof”, 2, 2008; Ion Arieşanu, Vulturul nopţii, “Banat” , 4-5-6, 2008; “Agero”, Stuttgart, mai 2008; Graţiela Benga, Poezie şi rugăciune, “Viaţa Românească”, 6-7, 2008; Mircea Lăzărescu, Poezia lui Eugen Dorcescu la vremea re-lecturii, “Banat”, 1, 2009; Olga Alexandra Diaconu, Între două lumi, “Agero”, Stuttgart, februarie 2009; Maria-Diana Popescu, Eugen Dorcescu – “Exclusiv poet, iremediabil poet”, “Albina românească”, februarie – martie 2009; Maria-Diana Popescu, Eugen Dorcescu, co-prezenţă la teritoriul sublimului, “Agero”, Stuttgart, 23 martie 2009; Alexandru Ruja, Drumul spre esenţe, “Orizont”, 3, 2009; Ilinca Ilian, Caminos de la mistica (Drumurile misticii), “El vuelo de Ícaro. La opinion de Tenerife”, Spania, 28 martie 2009; Constantin Buiciuc, Drumul spre Tenerife, “Banat”, 8, 2009; Maria-Daniela Pănăzan, Semnificaţii psaltice în opera lui Eugen Dorcescu, “Cetatea culturală”, 9 – 10, 2009; Ioan Lilă, “În văzduh, flacără, / jos, pe pământ – cenuşă”, “Paso doble “, 10, 2010; Marcel Turcu, Transcendenţa deviată, “O carte pe zi”, 3 decembrie 2010; Cezarina Adamescu, Abisul - dincolo şi dincoace de noi înşine, “Agero”, Stuttgart, 18 martie 2010; Cezarina Adamescu, Zece ipostaze ale întâmplării de a fi, “Banat”, 11, 2010; Cezarina Adamescu, 50 de trepte poetice despre decoperirea de sine: reflecţii la margine de drum, “Agero”, Stuttgart, 1 ianuarie 2011; Constantin Stancu, Geografia absenţei: Bad Hofgastein, elegia prezenţei, “Vatra veche”, 3, 2011; Iulian Chivu, Eugen Dorcescu şi tentaţia fructului interzis, “Observatorul”, Toronto, Canada, 10 martie 2011; “Banat”, 2, 2011; Alexandru Ruja, “Orizont” , Timişoara, 4, 2011; “Orient latin”, 4, 2011, p. 21 – 29; “Banat”, 3, 2012; Andrés Sánchez Robayna, Eugen Dorcescu între esenţă şi existenţă, « Orizont », 3, 2012 ; Jaime Siles, Festin fúnebre, « ABC. Cultural », Madrid, 24 martie 2012 ; Coriolano González Montanez, La poesía metafísica de Eugen Dorcescu, « El Perseguidor », Santa Cruz de Tenerife, 28 martie 2012 etc.

În volume:

Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană, Editura Albatros, Bucureşti, 1977, p. 195 ; Florea Firan, Profiluri şi structuri literare, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1986, p. 272 - 273; Alexandru Ruja, Parte din întreg, I, Editura de Vest, Timişoara, 1994, p. 171 - 179; Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană, Editura Eminescu, Bucureşti, 1995, p. 194 - 195; Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni, Editura Amarcord, Timişoara, 1996, p. 54 - 57; Carmen Odangiu, Jocul cu umbra, Fundaţia Culturală „Ioan Slavici”, Arad, 1996, p. 44 - 50; Gheorghe Mocuţa, La răspântia scriiturii, Editura Mirador, Arad, 1996, p. 64 - 70 ; Gheorghe Luchescu, Din galeria personalităţilor timişene, Editura „Dacia Europa Nova”, 1996, p. 101 - 102; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul scriitorilor români, D-L, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998, p. 125 - 126; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timişoara, 1999, p. 80 - 87; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Editura Marineasa, Timişoara, 2000 , p. 76 - 78; Alexandru Ruja, Literatura română contemporană. Poezia I, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, p. 183 - 198; Dicţionarul general al literaturii române, C – D, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004, p. 721 - 722; Dicţionar al scriitorilor din Banat, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2005, p. 263 - 268; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006; Alexandru Ruja, Printre cărţi, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006, p. 221 – 232 ; Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, Timişoara literară. Dicţionar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor – Filiala Timişoara, Editura Marineasa, Timişoara, 2007, p. 95 - 98; Ion Arieşanu, Printre înţelepţi, Editura Eubeea, Timişoara, 2008, p. 11 - 16 ; Alexandru Ruja, Printre cărţi – prin ani, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2009, p. 49 - 56; Sorina Ianovici-Jecza, Olimpia Berca, Poezia lui Eugen Dorcescu, comentată de... .Crestomaţie critică, Editura Brumar, Fundaţia Triade, Timişoara, 2009; Iulian Boldea, Aproximaţii, Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2010; Constantin Buiciuc, Oglinda lui Narcis, II, Editura Marineasa, Timişoara, 2011; Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin, Dicţionarul scriitorilor români de azi, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2011; Alexandru Ruja, Lecturi – cărţi – zile, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012;

Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, Editura Semne, Bucureşti, 2009, p. 469 - 471 etc.

*
Premii, distincţii:

- Premiul pentru poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara, acordat în 1983, pentru volumul Arhitectura visului, 1982;
- Premiul pentru poezie al Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor, acordat în 1994, pentru volumele Psalmii în versuri, 1993 şi Cronică, 1993;
- Premiul pentru eseu al Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor, acordat în 2001, pentru volumul Scrisori la un prieten, 2000;
- Premiul Salonului Naţional de Carte “Cart Vest”, acordat în 2000, pentru volumul Scrisori la un prieten, 2000;
- Diploma de excelenţă a Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu cultural naţional al judeţului Timiş, 2002;
- Diploma şi medalia “Pro cultura timisiensis”, 2002;
- Premiul de excelenţă, pentru întreaga operă poetică cu temă religioasă, acordat de Societatea culturală „Patrimoniu”, Timişoara, la Festivalul internaţional de creaţie literară religioasă “Lumină lină”, ediţia I, Timişoara, 2004;
- Diploma de excelenţă pentru întreaga activitate literară, acordată de Filiala din Timişoara a Uniunii Scriitorilor, 2006;
- Premiul literar „Nikolaus Berwanger” pe anul 2006, pentru întreaga creaţie poetică, decernat de Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor;
- Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, acordat în 2010, pentru volumul drumul spre tenerife, 2009 etc.


Câteva opinii:

„De pildă: câtă lume îşi dă seama că Eugen Dorcescu e unul din marii noştri poeţi contemporani... ? Cu riscul repetiţiei spun că Dorcescu trebuie socotit drept unul din cei mai însemnaţi şi mai valoroşi poeţi actuali ai literaturii române, de fapt unul din relativ puţinii poeţi adevăraţi care funcţionează în ultimele două decenii la Dunăre şi Carpaţi”.
(Virgil Nemoianu)

“...farmecul indicibil al liricii lui Eugen Dorcescu. Aliaj subtil, inextricabil între senzaţie şi spirit, între trăire şi reverie, între profan şi sacru”.
(Adriana Iliescu)

“Eugen Dorcescu este un scriitor mirific şi plin de mister”.
(Ovidiu Bufnilă)

„Gândul greu. Acesta este Eugen Dorcescu: gândul greu”.
(Marcel Turcu)

„EUGEN DORCESCU (Timişoara, 1942) es una de las voces más representativas de la actual poesía rumana...Su poesía tiene un fuerte acento religioso-metafisico y existencial”.
(ABC, Madrid, supl. „ABC Cultural”, 13 nov. 2010. Selección y coordinación de Amalia Iglesias Serna)

“Nu va fi inutil să se atragă atenţia asupra lui Dorcescu ca poet european, în ciuda faptului că împrejurările sociale şi culturale ale ţării sale, pe durata prea multor ani, l-au izolat, în mare măsură, în limitele propriei limbi, şi doar în vremea din urmă această operă a început a fi cunoscută în restul continentului. Fiindcă important este că în creaţia lui sunt puse unele din cheile cele mai adânci ale modernităţii poetice…”.
(Andrés Sánchez Robayna)
Evaluați acest autor:
Generează un alt cod=