timpul şi-a încetat clipocitul sub tălpile tale
noaptea s-a dezlegat de zi năduşindu-ţi aripile
şi nici un trecător nu ţi le mai poate atinge
o linişte fecundă se roteşte deasupra-ţi
ca un vultur flămând
retras lângă cei albiţi de-ntuneric şi de tăceri
construieşti punţi transparente între singurătăţi
pe care le zgâlţâie tremurul din paşii tăi şovăielnici
în mine plesneşte ding-dangul de tunet
născut în misterioase cetăţi
(Din volumul Recviem, 2011)
“Poezie de Maria Pal”