Trupul Timpului

Trupul Timpului

Singur printre valurile isterice,
ce-mi sparg rugăciunile spre Dumnezeu,
încerc să înot răzvărtindu-mi chemarea,
orizonturilor apuse,
prea de demult peste moartea dorului,
inimii tale.

Lipsit de gândurile patimilor unui mântuitor,
mă îndrept spre propriul meu munte al suferinţei,
lovit de Clipele ce-mi blestemă astfel naşterea,
cu trupul Timpului descărnat,
de mine însumi.

“Poezie de Sorin Cerin”