Glasul meu e din pământ sterp și din piatră amară, n-are metafizică cantului lor însumat peste fire, rostind, rănesc transcendența limbajului lor.Citat de Dumitru Donescu despre poezie, pietre, pământ
Doamne al zilelor și nopților mele de osândă, e bezna în jurul meu și în mine, nu mai știu azi ce e rău, ce e bine, nu mai întrezăresc hotarul dintre viață și moarte.Citat de Dumitru Donescu despre poezie, moarte, rău, bine, viață
Singurătatea e o gară veche Cu liniile scoase demult. În ea nimeni nu vine, nimeni nu trece. Timpul se plictisește așteptând ceva ce nu se mai întâmplă, apoi se pregătește de somn lung.Citat de Dumitru Donescu despre singurătate, somn, timp