Suflă vântul, iarba tace, dorul mândrei, nu-mi dă pace....

Suflă vântul,

iarba tace,

dorul mândrei,

nu-mi dă pace.

Suflă vântul,

iarba ţipă,

dorul mândrei

mă risipă.

Dorule,

de ce mă chinui,

când pe tine,

eu te mângâi?

Dorule,

de ce n-ai milă,

şi mă macini

şi ţi-e silă?

Dorule,

amăgitor,

nu mă judeca

uşor;