Caută în folclor: paine, pagina 3

Ţugulea fiul unchiaşului şi al mătuşei

A fost odată un moş şi o babă. Ei erau săraci de n-aveau după ce bea apa. Când mălai aveau, n-aveau sare; când aveau sare şi mălai, n-aveau legumă. Trăiau şi ei de azi pe mâine. Ei aveau trei copii,...

O jumatate de paine e mai buna decat deloc.

Este greu să plăteşti pentru pâinea care a fost deja mâncată.

În cel care dă cu piatra în tine, tu dă cu pâine.

Cine este obişnuit cu pâine de la tine, îi va fi foame numai cât te vede.

Cititul e pâine caldă la sânul omului.

Cine nu dă câinelui pâine, dă lupului oaia.

Cine mănâncă pâinea săracului nu se satură.

Omului sărac, n-are cine-i da pâine, dar sfaturi se găsesc mulţi să-i dea.

Cu pâinea altuia, nu ţi se satură burta.

Săracul, când are pâine şi brânză, n-are somn noaptea.

Burta ţăranului nu se satură cu pâinea orăşeanului.

Zahărul e dulce, dar nu ţine loc de pâine.

Flămândul visează pâine, setosul – apă.

N-are cine unge pâinea altuia.

Nu mânca pâine din mâna altuia.

Săracul duce dorul de pâine, bogatul – de toate.

Fără s-aprinzi focul, nu coci pâinea.

Orfanului, n-are cine-i da pâine, sfaturi – destui.

Limba spune o vorbă, pâinea – două.