Caută în folclor: scoate, pagina 5

Ţi-e milă de drac şi el scoate coarne.

Sărac e dracul, scoate-i ochii cu cărbunele.

Găina care râcâie mult, îşi scoate ochii!

Prinde orbul, scoate-i ochii!

Din pagubă nu se poate scoate dobândă.

Foamea îl scoate pe lup din pădure.

Omul care e om şi din piatră îşi scoate pâinea.

Uriașul râmător
Cu puternica lui ghiară
Sapă gropi, foarte ușor,
Și pământu-l scoate-afară!

Răspuns: Escavatorul

E o cloșcă mare, mare
Aripi n-are, pene n-are
Și nici nu stă pe cuibare
La oraș ca și la țară
Scoate pui iarna și vara.

Răspuns: Incubatorul

Ce e tare, groasa, cu par la un cap, rotunjita si se baga si se scoate intr-o gaura.

Raspuns: Periuta de dinti

Descântec de joimăriţe

O purces N.
Care-i apără Rusaliile,
Pe cale,
Pe cărare
Şi la mijloc de cale
Cu Rusaliile întâlnitu-s-o,
În faţa lui izbitu-s-o,
Mâinile dămblăgitu-i-a,
Vinele la picioare zgârcitu-i-o,
Pieptul în sus...

Oratie la poarta miresei:

Insa noi am auzit
Pe drumul care-am venit
C-aveti o floricica
In gradinita
Care creste si-floreste
Si de rodit nu rodeste.
De aceea pre noi ne-a manat
Imparatul cel tare
Din ulita cea mare.
Noi s-o luam,...

Oratie la scosul miresei din casa:

De trei ori pe dupa masa
Sa scoatem floarea din casa
Sa ramana binele
Sa roiasc-albinele.
(Conocarii)

Oratie cand duc mireasa catre casa socrilor:

Mana boii, bade, tare
Sa sosim in sat cu soare,
Sa ne vada oamenii
Dupa ce-am batut boii:
Dup-o ruja scutura
Dup-o fata laudata!
De frumoasa o vedem
De harnica n-o stiem
Da om scoate-a...

Lirica de dragoste si dor

Copila murind:

Canta pasarea pe-o floare
Pentru-o fata care moare,
Canta pasaruica-n spin,
Copila scoate venin.
Canta pasaruica-n salce,
Copila de moarte zace.
Canta pasaruica-n poarta,
Copilita...

Lirica de haiducie

Doina haiduceasca:

Murgule coama rotata,
Mai scoate-ma-n deal o data
Sa-mi fac ochisorii roata,
Sa ma uit la lumea toata.
Veni-ar timpul, sa vie
Ca romanul iar sa-nvie
Si de hoti sa mantuiasca
Tara lui...

Prâslea cel voinic şi merele de aur

Era odată un împărat puternic şi mare şi avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori şi meşteşugită nevoie mare! Aşa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei...

Crâncu, vânătorul codrului

Zice c-a fost odată un om şi, când era să moară, chemă pe cei trei fii ai săi la pat şi le zise:
– Dragii mei copii, dacă voi muri eu, voi să-mi faceţi la mormânt un foc din nouăzeci şi nouă de cară de lemne şi...

Luceafărul de ziuă şi luceafărul de noapte

A fost odată un împărat şi o împărăteasă; ei nu făceau copii; umblase pe la toţi vracii şi vrăjitorii, pe la toate babele şi cititori de stele, şi toţi rămaseră de ruşine, căci n-avură ce le face. În...

Tristi-Copil și Inia Dinia

A fost, a fost, că dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti, nici eu a lehăi ca un purice-a plesni. Şi eu nu-s de când poveştile; îs mai dincoace cu vo două-trei zile. Poveştile pe la poartă trecea când pe mine mama mă...