Sus la vârful muntelui

Sus la vârful muntelui

Refren: Ai, lerui Doamne

În mijlocul codrului
Imi sunt doua lemnisoare (bis)
Bradul verde, teiul alb.
Și-amandoua se sfadesc. (bis)
Zise bradul către tei
“Mai teiule, frate-mi esti, (bis)
Cu mine ce te sfadesti?
Ca eu sunt un lemn de brad(bis)
La toți oamenii li-s drag.
Tu ești tei putregaios (bis)
Și nu ești nici de-un folos”
Ba eu sunt un lemn de treaba(b)
Ca toți mesterii ma-ntreaba.
Care unde mă gaseste, (bis)
De icoane mă croeste,
Pe margini mă zugraveste, (bis)
Cu aur mă poleieste,
Și-n biserica mă baga, (bis)
Toată lumea mi se roaga
La biserica mă duce (bis)
Tot poporu’ și face cruce
În biserica mă pune (bis)
Oamenii sa mi se-nchine.
Tu, bradule, rasinos (bis)
Tu nu ești nici de-un folos”
“Ba eu sunt un lemn de treaba(bis)
Ca toți mesterii ma-ntreaba
Care unde mă gaseste (bis)
De sindrila mă croieste
Din mine fac sindrila (bis)
De-acopar biserica.
Ca de n-ar fi sindrila, (bis)
În biseric-ar ploua,
Aurul ti s-ar strica (bis)
Și-ar fi-amar de cinstea ta”
Asta-i bradul cel stufos (bis)
Asta-i Domnul cel frumos
Asta-i tufa cea stufoasa (bis)
Asta-i Doamna cea frumoasă.

Colinde Româneşti despre oameni, ploaie, amar, frumusețe, lume.


Evaluați acestă postare:
Generează un alt cod=