Iepurașul !

Iepurașul !

Șerpi vlicleni, au prins în mreje,
Un novice iepuraș,
Care, ronțăia găteje,
Pe la margini de oraș.

Vrem, să-l judece norodul,
Rosti, mieros un Boa,
Să se știe, cin-exodul,
Relelor, aduce-ncoa.

Monstruoasa creatură,
Zilnic, a tot ros stejari,
Încât, falnica natură,
Zace leoarcă-n codri rari.

Nu uitați, că, stârpitura,
A tras timpul, înapoi,
De-am ajuns, cu-nvățătura,
Să vărsăm venin, din noi.

Și sărind într-o spirală,
Numai șuiere și foc,
Înghiți, cape-o sarmală,
Iepurașul, sărăntoc.

Șerpi vicleni, cu ochi de vulpe,
Trec smeriți, pe lângă, „ Domn ”,
Dar, vrăjesc în taină, culpe,
Care, să-l răpuie-n somn.