Pe strada mea! (II)
Poezie de Constantin Obadă despre Tăcere, Acasă, Casă, Primăvară, Destin, Zi De Naștere, Poezie
votează acum
adaugă un comentariu
Pe strada mea! (II)
Pe strada unde locuiesc,Au înflorit castanii.
În floarea lor, azi deslușesc,
Trecutului, toți anii...
Pe ulița mea, până ieri,
Tăcută și pustie,
Nu înfloreau nici primăveri,
Nici raza bucuriei.
Pe-atunci, în poarta ei băteau,
În miezul zilei, perceptorii,
Și polițaii ridicau,
La miezul nopții muncitorii.
Mi-aduc aminte. Treizecișitrei.
L-au arestat pe tata.
De-atunci anii, tot mai grei,
Ne-ncununară soarta.
În iarna-ceia frig și ger,
În casă vatra rece,
În casă frig, afară ger,
A fost cumplită iarna-ceia.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet Nr. 1 - Poezii 1951
Data scrierii: 1951
Poezie de Constantin Obadă despre tăcere, acasă, casă, primăvară, destin, zi de naștere, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=