către Sfântul Computer“, Domnule Cantemir,
mai devreme, te invit... !)
„Computerul Nostru, care eşti în galaxii, ori printre pământuri,
fie-Mpărăţia-Ta-Programată, facă-se Voia-Ta-Programată,
precum în celestele-abisuri, tot aşa, printre noi,
cei din creasta câmpiei…!
Lumina noastră cea de toate zilele, lasă-ne-o mai puţin poluată,
măcar pentru câteva stelare-anotimpuri,
cât mai suntem oameni pe-aici,
printre lujeri primăvăratici, cu clorofilă roşie…!
Iartă revolta noastră – că nu mai vrem să mâncăm
carne de cauciuc şi de soia, ouă cu embrion de magneziu,
făină din spicul algelor, pastă de gresie şi de-alte roci,
pescărească supă de electroni, fără varză şi fără morcovi,
cu mărar de uraniu…!
Îngăduie-ne, Sfinte Computer, măcar câteva secole de-azur,
cu câte douăzeci şi patru de ore de perfecţiune,
de iubire şi de puritate, de absolut nepângărit, etern visat…!“
Computer, dragă, pe cuvânt,/ Pachia e cu pleata-n vânt;/ Talentul său pe jar te pune,/ Când spune „sfânta rugăciune”. (Nic Zărnescu, inginer informatician și scriitor în diverse domenii, autor a 30 de cărți și 25 de articole de mari dimensiuni)