Tâlharul pedepsit
Poezie de Tudor Arghezi despre Pedeapsă, Hoţi, Putere, Minciună, Ochi
3/5 (1 vot)
adaugă un comentariu
Tâlharul pedepsit
Prisaca (1954)
Într-o zi, prin asfinţit,Şoaricele a-ndrăznit
Să se creadă în putere
A pradă stupul de miere.
El intrase pe furiş,
Strecurat pe urdiniş,
Se gândea că o albină-i
Slabă, mică şi puţină,
Pe când el, hoţ şi borfaş,
Lângă ea-i un uriaş.
Nu ştiuse ca nerodul
Va da ochii cu norodul
Şi-şi pusese-n cap minciuna
Că dă-n stup de câte una.
Roiul, cum de l-a zărit
C-a intrat, l-a copleşit.
Socoteală să-i mai ceară
Nu! L-au îmbrăcat cu ceară,
De la bot până la coadă
Tăbărate mii, grămadă,
Şi l-au strâns cu meşteşug,
Încuiat ca-ntr-un coşciug.
Nu ajunge, vream să zic,
Să fii mare cu cel mic,
Că puterea se adună
Din toţi micii împreună.
Poezie de Tudor Arghezi despre pedeapsă, hoţi, putere, minciună, ochi.
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=