Adela Xenopol s-a născut în anul 1861 la Iași fiind fiica lui Dimitrie Xenopol și a Mariei Vasiliu, soră a istoricului Alexandru D. Xenopol și a diplomatului Nicolae Xenopol. A urmat studii la Sorbona și la Collège de France din Paris. A murit la Bucureşti pe data de 11 mai 1939.
Activitatea politică:
Susține emanciparea femeii și se alătură mișcărilor feministe ale epocii. Editează sau conduce reviste precum „Dochia" (1896-1898), „Românca" (1905-1906), „Viitorul româncelor" (1912-1916) și „Revista scriitoarei" (1926-1928), în coloanele cărora își susține cauza și încurajează literatura feminină.
Operă literară:
Versuri și istorisiri, Iași, 1888;
Între sfinți, prefață de Leon Claretie, Iași, 1902;
Spre lumină, București, 1903;
Comedies. Tableaux de la vie roumaine, Paris, 1910;
Education et religion, Geneva, 1910;
Pe urma războiului, București, 1913;
Uragan, București, 1922;
Prin Cetatea Carpaților, București, 1928.